În fuga după poziționări pentru a combate SUA peste tot în lume și a se opune planurilor Occidentului, oricare ar fi ele, Federația Rusă a trecut peste toate limitele emoționale și morale și s-a aliat cu succesorii dușmanilor săi de moarte din perioada ocupației Afganistanului, cu talibanii.

Mai mult, poziționarea sa se apropie mai mult de cea a Iranului și a Pakistanului, statele care au găzduit la acea vreme refugiații afgani de război, mudjahedinii și forțele de gherilă, în perioada 1979-1989, cât a durat războiul din Afganistan. Motivația aparentă e că Rusia nu e URSS, ci doar succesoarea sa la tratate, deși are ambiții de superputere și dorește refacerea Uniunii Sovietice sub conducerea sa.

Informațiile au fost date publicității de New York Times, care citează mai mulţi oficiali din Afganistan şi SUA. Aceștia sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de faptul că îmbunătăţirea relaţiilor dintre Rusia şi militanţii talibani, ce luptă împotriva Guvernului de la Kabul, ar putea complica situaţia de securitate. Potrivit liderilor de la Kabul, sprijinul acordat talibanilor de către Rusia este, în principiu, de natură politică, până în acest moment. Totuşi, o serie de întâlniri recente, la Moscova şi în Tadjikistan, au îngrijorat oficialii din domeniul apărării şi serviciilor de informaţii din Afganistan, care se tem că Rusia ar putea sprijini mai direct talibanii, oferindu-le armament şi finanţare.

Potrivit ziarului newyorkez, un important oficial afgan din domeniul securităţii a catalogat sprijinul acordat talibanilor de Moscova drept „o nouă tendinţă periculoasă”, poziţie împărtăşită şi de comandantul forţelor SUA din Afganistan, generalul John Nicholson. El a declarat că Rusia s-a alăturat Iranului şi Pakistanului, state care au o „influenţă malignă” în Afganistan, şi că Moscova oferă legitimitate talibanilor. În plus, o asemenea asistență, în perioada negocierilor între talibani și guvernul afgan, pe anumite regiuni, poate duce la costuri foarte mari pentru guvernul de la Kabul și pentru coaliția occidentală, din care face parte și România.

Oficialii ruşi au negat că ar fi oferit sprijin insurgenţilor din Afganistan, însă au furnizat o suită de informații și motivații contradictorii acestor relații, Moscova menţionând că state precum SUA, Marea Britanie, Germania, Italia, Iran, Pakistan şi China beneficiază, de asemenea, de conexiuni cu talibanii. Astfel, prima reacție a fost că „relaţiile limitate ale Moscovei cu talibanii sunt menite să îi aducă pe aceştia, din nou, la masa negocierilor”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a criticat afirmaţiile lui Nicholson, pe care le-a catalogat ca fiind naive şi inexacte. „Am afirmat, în mai multe rânduri, că Rusia nu are discuţii secrete cu talibanii şi că nu oferă acestora niciun fel de sprijin”, a declarat Zaharova.

Purtătorul de cuvânt al MAE rus a precizat că Moscova susţine negocierile de pace din Afganistan, care pot avea loc doar dacă va fi menţinut un dialog cu toate părţile implicate în această criză, inclusiv cu talibanii. Zaharova nu a precizat însă dacă susținerea talibanilor la negocieri nu implică transmiterea unor puncte ce fac parte din agenda Moscovei și dacă coordonarea ruso-talibană nu e făcută să submineze orice tip de înțelegere regională din dorința de a smulge concesii globale care privesc mai degrabă Rusia. Mesajul ar fi consistent cu dorința și ambiția Moscovei de a fi băgată în seamă ca superputere globală, de aceea strică orice tip de înțelegere dificilă sau delicată pentru a se insinua ca parte în negocieri cu propria sa agendă.

Dacă MAE rus anunță participarea la negocieri de partea talibanilor, prin convingerea lor să vină la masa de negocieri, Ambasadorul rus la Kabul, Alexander Mantytskiy, a declarat că Rusia comunică cu talibanii în scopul obţinerii stării de securitate în Asia Centrală, menţionând că Washingtonul a eşuat în lupta împotriva terorismului în Afganistan, exprimându-şi îngrijorarea faţă de ameninţarea reprezentată de Daesh, care nu se limitează la Afganistan, ci este prezentă şi în statele foste sovietice din Asia Centrală, vecine Afganistanului.

Disputa are loc în condițiile în care secretarul american al apărării, Ashton Carter, a anunțat că Statele Unite vor rămâne angajate în Afganistan și în mandatul preşedintelui ales Donald Trump. „America este şi va rămâne angajată în favoarea unui Afganistan suveran şi sigur”, a declarat Carter, într-o conferinţă de presă la Kabul împreună cu președintele Ashraf Ghani.