Prima ședință, de constituire a Parlamenului, i-a prins pe liderii „ACUM” pe picior greșit, ei aflându-se la Bruxelles unde discutau despre „rezultatele alegerilor”. Nu este exclus ca ei să fi fost ținta unei acțiuni meschine premeditate (ca și demersul anti-ACUM legat de cazul agresiunii fizice a deputatului Sergiu Sârbu).

Decretul lui Dodon de convocare a deputaților noi aleși era așteptat pentru 25 sau 26 martie, scrie Nicolae Negru într-un editorial publicat de Ziarul Național.

El însuși stabilise acest reper după confirmarea rezultatelor alegerilor de către Curtea Constituțională. Ce l-a determinat să se grăbească? A ajuns cumva la înțelegere cu Plahotniuc privind crearea unei majorități parlamentare PSRM-PD?

Pe de altă parte, cât de urgente erau discuțiile Maiei Sandu cu Joseph Daul, președintele PPE, și alte persoane oficiale din UE, încât nu era posibilă o mică amânare, pentru a participa la ședința de constituire a Parlamentului? Dacă Andrei Năstase a revenit la Chișinău, de ce nu a reușit Maia Sandu? Să aibă dreptate cei care vorbesc despre divergențe în rândurile „ACUM”?

Nu iese fum fără foc și, dacă sub aparența unității de nezdruncinat a blocului „ACUM” nu ar mocni jăratecul discordiei, „trolii” PD nu ar avea ce „răscoli”. De la reprezentanții „ACUM” s-a aflat în spațiul public despre posibila împărțire a blocului în două sau chiar trei fracțiuni parlamentare. S-a făcut chiar trimitere la textul acordului semnat de PAS și PPDA, în care se prevede dizolvarea blocului după alegeri.

Blocul rămâne unit, a declarat Năstase, dar a fost foarte neconvingător. Numai deputații acumiști nu și-au stabilit „formele și formulele” în care vor activa în viitorul Parlament, reținând procedura de alegere a președintelui și începutul activității propriu-zise a Legislativului. Regulamentul Parlamentului le oferă încă zece zile pentru a ajunge la o înțelegere între ei. Din punctul nostru de vedere, e firească și previzibilă problema împărțirii funcțiilor între liderii „ACUM”, două săbii nu încap într-o teacă, mai cu seamă dacă această „teacă” este dotată cu mașină la scară, cabinet, secretară etc. Așa că, orice ar spune acumiștii despre unitate, șansele ca deputații „ACUM” să formeze o singură fracțiune sunt minime și nici nu s-ar vorbi despre ele, dacă nu ar insista mentorii și sponsorii din umbră ai blocului.

Cu toate că Maia Sandu a lipsit, blocul „ACUM” a făcut public, într-o conferință de presă de după ședința Parlamentului, proiectul declarației Parlamentului cu privire la caracterul capturat al instituțiilor statului. Mult așteptatul document, citit de vicepreședinta PAS, Liliana Nicolaescu-Onofrei, lasă impresia unui manifest electoral, mai mult publicistic , declarativ, decât analitic, factologic, pe care l-ar putea înțelege toți cetățenii, nu doar telespectatorii a două sau trei posturi tv. Adunate la un loc, niște sintagme propagandistice devenite clișee, chiar dacă foarte vehiculate de către o parte de politicieni și mass-media, nu pot înlocui necesitatea unui studiu serios, argumentat.

Alegerile s-au încheiat! Prezumția nevinovăției nu a fost anulată de nimeni, nu-i așa? Era logic să se creeze mai întâi o comisie parlamentară care să adune probe concludente pentru conținutul declarației respective, pornind de la furtul miliardului, și abia apoi să urmeze discutarea și aprobarea acesteia de către deputați. Din acest document serios trebuie să derive celelalte măsuri de „dezoligarhizare”, inclusiv modificările legislative care să permită demiterea unor înalți funcționari, începând cu procurorul general și terminând cu conducerea Curții Supreme de Justiție, „precum și conducerii altor instituții de stat”.

Grăbindu-se să-și impresioneze alegătorii, punând carul înaintea boilor, acționând ca și cum totul e stabilit deja, blocul „ACUM” riscă să producă un fâs.