Datele problemei se schimbă zi de zi, dar neesențial.

La momentul scrierii acestui comentariu pentru Ziarul Național, Nicolae Negru consideră că datele arată în felul următor:

1. PSRM dorește să guverneze, preferabil cu Blocul „ACUM”, căruia i-a făcut o invitație la discuții. Dar nu exclude nici alianța cu PD, dacă „ACUM” îi va trata în continuare pe socialiști cu refuz, ca pe un partid „antieuropean” sau vor insista asupra schimbării sistemului electoral, votat, la inițiativa lui Dodon, de deputații PSRM. Președinele Dodon a avertizat că PSRM este elementul obligatoriu al viitoarei guvernări, o punte de legătură cu Rusia, altfel Moscova va scumpi gazele și va reintroduce taxele vamale pentru produsele importate din Republica Moldova. Am fi avut deja un guvern, dacă o împerechere cu PD nu ar displăcea Moscovei și nu ar dăuna mult PSRM în perspectiva alegerilor locale.

2. Și PD se vede la guvernare doar cu Blocul „ACUM”, adresându-i două invitații la negocieri, sugerând că nu insistă asupra funcției de prim-ministru și că sunt dispuși să discute și măsurile de „dezoligarhizare” propuse de acumiști. Unii comentatori politici consideră că invitațiile sunt de ochii lumii, că în realitate PD și-ar dori o alianță cu PSRM, pe care refuzul Blocului „ACUM” o va justifica. Dar lucrurile nu sunt atât de simple, o guvernare comună cu PSRM, oricât de armonioasă ar arăta pe planul politicilor sociale, va cere concesii în fața Moscovei și ar putea dăuna relațiilor Republicii Moldova cu Ucraina și România. Și o parte din alegătorii PD nu ar vedea cu ochi buni „mariajul” cu PSRM.

3. „ACUM” s-a „răzgândit” să rămână într-o opoziție „cum nu s-a mai văzut” și a anunțat că „își asumă” guvernarea, cu Andrei Năstase în rolul de spicher al Parlamentului și Maia Sandu – de șef al Guvernului. Socialiștii, din punctul de vedere al acumiștilor, ar trebui să voteze necondiționat un guvern „ACUM”, care să purceadă imediat la „dezoligarhizarea” Republicii Moldova, la anularea sistemului electoral și organizarea unor alegeri anicipate. Pe lângă faptul că pachetul de legi „antioligarhice” este plin de „fantasmagorii” de „fabulaţii emanate de persoane care nu au elementara experienţă parlamentară şi administrativă” (Alexandru Tănase), rolul de „asistent” al „ACUM”-ului nu-i poate conveni PSRM, căci riscă să se atrofieze, să se „destructureze”, iar o coaliție formală, deși temporară, este inacceptabilă pentru acumiști, căci i-ar îndepărta pe o parte din alegătorii săi. În timp ce activiștii PPDA pun presiune asupra Blocului „ACUM” să accepte un mariaj de interes, temporar, cu socialiștii, Moscova îi avertizează pe socialiști să nu se alieze cu PD, ci doar cu Blocul „ACUM”. Întâmplătoare sau nu (mai curând nu), această sincronizare a eforturilor interne și externe împotriva PD nu e de bun augur. Moscova nu este animată cu certitudine de bunăstarea cetățenilor sau de democrația din Republica Moldova.

Rezumând, constatăm că interesele electorale, partinice, ale PSRM, PD și „ACUM” nu se intersectează deloc și formarea unui guvern în timpul apropiat este aproape imposibilă. Alegerile anticipate, care nu pot produce rezultate mult diferite de cele din 24 februarie, par inevitabile. Mai rămâne ca Plahotniuc sau Zinaida Greceanîi să se adreseze, după exemplul Maiei Sandu și Andrei Năstase, direct deputaților „conștienți” din celelalte fracțiuni, ca să sprijine un guvern „tehnocrat” sau minoritar.

PS: Aflu, cu ajutorul unui coleg, că impresia, expusă ieri, precum că „autonomia” grupului care pledează pentru o alianță temporară, „situativă”, dintre „ACUM” și PSRM poate fi pusă la îndoială, a fost greu de suportat pentru unii simpatizanți ai PPDA. E o impresie care, place sau nu, există, legată de o aparentă relație a activității grupului cu acțiunile PPDA pe parcursul ultimilor ani, dar și de cunoașterea procesului de finanțare și funcționare a ONG-urilor din Republica Moldova. Lamentațiile sau, cu atât mai mult, ofensele la adresa mea nu vor înlocui argumentele contrarii, pe care unii fani din oficiu ai PPDA le caută, nu se știe de ce, prin latrine. Dacă nu le găsiți în capetele voastre, nu vă murdăriți zadarnic, căci arătați dezgustător, domnilor colegi. Și, fiindcă veni vorba, diferențele de opinie pot avea diferite explicații, nu neapărat de ordin financiar, cum vi se întâmplă, probabil, vouă, odată ce invocați mereu doar banii. La mijloc poate fi și diferența de pregătire, de caracter, de experiență, de inteligență, de informare, de viziune, de interese, de poziție, de patriotism și – de ce nu? – de priorități, principii și moralitate.