Ultima decizie a Curții Constituționale demonstrează că s-a încălcat procedura constituțională de angajare a răspunderii de către Guvern. Despre acest subiect, dar și despre noua angaja a răspunderii guvernului, pe aceleași măsuri criticate de opoziție, și de ce nu se grăbește Moscova să împrumute bani R. Moldova, scrie editorialistul Nicolae Negru, într-un editorial pentru Ziarul Național. 

Semne diacritice

Deputații PSRM și PD o fi uitat că cine sapă groapă altuia cade singur în ea. Curtea Constituțională (CCM) a stabilit că, prin neprezentarea lor la ședința Parlamentului din 2 aprilie, s-a încălcat procedura constituțională de angajare a răspunderii de către Guvern: aceasta se face, conform articolului 1061(1), „în fața Parlamentului”, nu în fața jurnaliștilor, cum a procedat Chicu.

O veste proastă pentru „tătuc”

Decizia CCM surprinde prin simplitate aparentă și logică fără cusur, lăsându-i pe socialiști și avocații lor fără replică. S-a bâlbâit și Dodon, neștiind de ce să se lege. O fi crezut și el probabil ce credea multă lume (inclusiv subsemnatul, mea culpa): că această instituție importantă e în buzunarul său. Majoritatea magistraților însă au demonstrat contrariul, și de acum înainte CCM poate fi privită ca ancoră a constituționalității și legalității – o veste proastă pentru președintele care se crede „tătuc”, deasupra Constituției.

De ce clatină corabia Chicu?

S-a văzut încă odată, cu acest prilej că premierul nostru „tehnocrat” se lasă implicat cu plăcere, cu mai multă patimă decât s-ar cere din partea unei marionete, în jocurile politicianiste, în loc să fie un factor de echilibru, de coeziune, în politica locală. Crede el că nu e suficientă, chiar excesivă clătinarea și zdruncinarea pe care o transmite „corăbiei” Republica Moldova, în aceste condiții critice, președintele Dodon? De ce mai pune umărul și primul ministru?

În loc să prindă la minte, să încerce să atragă și partidele de opoziție în adoptarea unor măsuri de menținere a economiei pe linia de plutire, de asigurare a funcționării normale a statului, Chicu a declarat berbecește, după decizia CC, că va angaja din nou răspunderea guvernului pe aceleași măsuri criticate de opoziție. Din fericire, cineva l-a determinat să se răzgândească, și joi el a anunțat că va trimite modificările respective în Parlament. Mai bine mai târziu, decât niciodată, dar ar fi fost de dorit să se gândească înainte de a vorbi.

Rățoiala ca atribut de marionetă

Dl Chicu pare să confunde niște lucruri esențiale. A fi agresiv, a te rățoi, a sări imediat cu replici distrugătoare la adresa criticilor, a astupa gura cuiva nu e neapărat un atribut al demnității personale, mai ales dacă ocupi un post înalt. Dacă e să-l comparăm cu ex-premierul și consăteanul său Ion Sturza, care a încercat să-i dea un sfat bun, dar s-a ales cu scuipături, se observă că Chicu nu este independent, „latră” doar la cei din jur, la FMI, UE, ca să-i facă pe plac stăpânului, dar e foarte cuminte, docil în relația cu Dodon. Faptul că acceptă în condiții de pandemie cheltuieli „ideologice”, electorale, în folosul lui Dodon și PSRM, spune ceva.

Când o cetățeană s-a plâns pe condițiile din spitalul în care a fost internată, Chicu s-a strofolit, a încercat să o ridiculizeze pe ea și pe cei care au susținut-o, spunând că vina este a politicienilor de până la el, lăsând să se înțeleagă că de acum înainte va fi altfel. Doar că, analizând cifrele pentru 2019-2020, când Chicu s-a aflat la butoanele finanțelor din Republica Moldova, spusele sale seamănă a vorbe goale (vezi tabelul de mai jos). Și chiar dacă va injecta suplimentar cele 1,4 miliarde de lei, promise ieri, ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB va atinge abia nivelul anului 2016, pe când în 2008-2009, acest indicator era de 6,2-6,3%. Ce l-a împiedicat pe Chicu să dea acești bani sănătății de la început? Campania electorală a lui Dodon?

De ce nu se grăbește Moscova?

Din cauza agresivității, aroganței, retoricii sterile, dar și participării la jocurile politice ale lui Dodon, premierul a pierdut o jumătate de lună de zile, măsurile necesare anti-criză puteau fi deja adoptate în parlament. Relațiile cu opoziția, dacă nu se vor menține în limite democratice, pot influența și viteza de venire a banilor din exterior.

Un premier tehnocrat cu viziune și demnitate nu joacă de partea nimănui, ci doar a Republicii Moldova. Dar care e viziunea lui Chicu? Fiindcă veni vorba, atunci când a mers la Moscova mai întâi, ca să facă pe placul lui Dodon, premierul nu pare să se fi gândit la consecințe, ci la satisfacții mărunte. Acum, în buzunarul statului nu au prea rămas bani, există riscul să nu ajungă pentru salarii și pensii, o spune chiar Chicu. Situația putea fi evitată, dacă el nu se lăsa atras în campania antioccidentală, prorusească a socialiștilor. De ce și-ar bate capul UE, SUA, România mai mult decât primul ministru de problemele bugetului nostru? Iar Moscova de ce s-ar grăbi? Ea a promis că ne va împrumuta bani (cu un procent mai mare, de altfel, decât ne-a împrumutat România) pentru a vedea cum va reacționa Occidentul la această promisiune. Iar Occidentul a răspuns cu un proverb rusesc (în interpretarea lui Mihai Ghimpu): baba când se dă jos din căruță, calul trage mai ușor.

Anexă: Cheltuieli pentru ocrotirea sănătății din bugetul Republicii Moldova

Sursa datelor este Biroul Național de Statistică și Ministerul Finanțelor (anii 2019-2020)

*/Cifre „precizate” pe https://mf.gov.md/sites/default/files/Bugetul
%20pentru%20cet%C4%83%C8%9Beni%202019.pdf

**/ Cifre „precizate” pe http://mf.gov.md/sites/default/files/
Bugetul%20cetatenilor%202020.pdf

Conform datelor BNS, în 2018, Republica Moldova a alocat pentru ocrotirea sănătății 5% din PIB, pe când Ministerul Finanțelor dă o cifră de 4,3%, care, fiind verificată, corespunde realității. În 2017, conform BNS, ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB a constituit 5%, în timp ce calculele noastre arată doar 4,1%.