Fostul președinte Igor Dodon i-a reproșat actualului președinte Maia Sandu că ar fi refuzat dialogul cu liderii separatiști de la Tiraspol. „Mi-am exprimat regretul în legătură cu faptul că președintele Moldovei, Maia Sandu a refuzat din start un dialog direct cu Tiraspolul” a spus Dodon. Acesta vrea astfel să sublinieze importanța dialogului „la nivel înalt” între Chișinău și Tiraspol, pe care el l-a menținut în timpul mandatului său prin întâlniri periodice cu liderul separatist, Vadim Krasnoselski. Apare însă întrebarea firească – au avut și rezultate aceste întrevederi ori rendez-vous-urile cu Krasnoselski s-au redus la PR și populism?

Bilanț cu impact nul al „dialogului direct cu Tiraspolul”

Cât a ocupat fotoliul de președinte, Dodon a avut 8 întâlniri cu Vadim Krasnoselski. Pe lânga acestea, Dodon discuta frecvent cu Krasnoselski la telefon. De fiecare dată au fost abordate aceleași probleme, însă niciuna dintre ele nu a fost rezolvată.

Prima sa vizită în calitate de președinte, Dodon a întreprins-o la Tiraspol pe data de 4 ianuarie 2017, la câteva zile de la învestirea în funcție.

Președinția anunța atunci că părțile au pus în discuție agenda şi întreg spectrul de probleme, acumulate de-a lungul ultimilor ani, în special cele din Pachetul „Berlin-Plus”. Este vorba de probleme din sfera educației, înregistrării transportului auto, comunicațiilor, circulației cetățenilor, problemelor din sistemului bancar și altele.

De atunci, aceste probleme au fost trecute în agendă la fiecare întrevedere dintre cei doi. Ei s-au angajat să depună toate eforturile și să le rezolve în beneficiul locuitorilor de pe cele două maluri ale Nistrului.

În anii care au urmat, Igor Dodon l-a plimbat pe Krasnoselski la reședința de la Condrița, de la Holercani și l-a vizitat pe liderul separatist de câteva ori la Tighina. La toate aceste întrevederi s-au căutat soluții pentru problemele puse pe agendă la prima întrevedere, dar și la alte probleme apărute între timp.

Ultima întrevedere dintre cei doi a avut loc pe data de 28 iulie 2020, la reședința de la Condrița. Dodon a menționat atunci că a fost examinată în detaliu implementarea pachetului „Berlin-Plus”. Pe lângă aceasta, au fost discutate problemele generate de pandemia COVID-19 și punctele ilegale instalate de separatiștii transnistreni sub pretextul carantinei.

Constatăm că după fiecare întrevedere Dodon a reîmprospătat memoria cetățenilor în privința problemelor de pe agenda transnistreană, însă nimic concret nu a întreprins pentru a le rezolva. În urma întâlnirilor au rămas doar promisiuni populiste și postări cu zeci de fotografii pe Facebook.

Problemele esențiale, neglijate

Agenda transnistreană constă din zeci de probleme complicate care rămân nesoluționate ani la rând. Este vorba de problemele cu care se confruntă școlile cu predare în limba română, problema cultivării terenurilor agricole de peste șoseaua Râbnița-Tiraspol, prezența trupelor ruse de ocupație, aplicațiile militare comune între trupele ruse și cele transnistrene, libera circulație a cetățenilor, respectarea drepturilor omului și altele.

Cele mai importante probleme țin de securitatea R. Moldova și de drepturile omului în regiunea necontrolată. Anume problemele de securitate și, în principal, prezența armatei ruse de ocupație fac imposibilă reintegrarea R. Moldova. Însă exact aceste subiecte au fost evitate de Dodon în discuțiile sale cu conducerea regimului separatist.

Dodon s-a pliat pe agenda Tiraspolului întocmită la Moscova. Tiraspolul împinge mereu discuțiile și negocierile în zona temelor economice și sociale, iar cele politice și de securitate sunt neglijate și catalogate drept irelevante.

Tiraspolul a sfidat grav Chișinăul în timpul mandatului lui Igor Dodon

Încercând să ne convingem de existența laurilor pe care și-i arogă Dodon în problema transnistreană urmare a „dialogului direct cu Tiraspolul” am concluzionat că, în realitate, în timpul președinției sale, relațiile dintre Chișinău și Tiraspol au degradat și chiar au cunoscut situații fără precedent.

Din 2017, aplicațiile militare s-au întețit semnificativ în stânga Nistrului, iar Grupul Operativ de Trupe Ruse în comun cu așa-zisa armată transnistreană a îndrăznit să execute manevre militare cu forțarea râului Nistru, sfidând în mod ostentativ integritatea și suveranitatea R. Moldova.

În 2018, regimul separatist de la Tiraspol a reușit să-și deschidă o reprezentanță la Moscova, MAE-ul de la Chișinău a protestat, iar Igor Dodon a luat apă în gură.

Tot în această perioadă, exponenții Tiraspolului, cu sprijinul tacit al Moscovei, au reușit să apară cu discursuri la mai multe tribune internaționale unde au încercat să acrediteze ideea independenței Transnistriei.

Înrăutățirea situației la Nistru și-a atins apogeul în ultimul an de mandat a lui Igor Dodon. Folosind drept paravan pandemia COVID-19, Krasnoselski a dispus izolarea totală a regiunii separatiste. În luna aprilie 2020 separatiștii au instalat peste 30 de posturi „de grăniceri” numite „posturi sanitare”, prin care s-a interzis totalmente circulația cetățenilor din și spre republica autoproclamată. 

În vara anului 2020, regimul separatist de la Tiraspol a răpit mai mulți cetățeni din Zona de Securitate. Un bărbat a fost răpit în plină noapte din propria casă sub ochii soției și ai copiilor minori.

Totodată, ședințele Comisiei Unificate de Control au fost blocate câteva luni, iar grupurile de lucru nu s-au întrunit în ședințe.

Astfel, pe dimensiunea transnistreană, mandatul de președinte a lui Dodon  s-a remarcat prin depunerea de flori la monumentul kazacilor de la Tighina, care ne-au omorât cetățenii în războiul din 1992, prin ridicarea liderului separatist, Krasnoselski la rangul de „președinte al Transnistriei” și, în general, prin tolerarea elementului separatist și a unei armate străine pe teritoriul R. Moldova.

Este adevărat că în timpul mandatului lui Dodon, Chișinăul și Tiraspolul au semnat mai multe decizii protocolare privind accesul fermierilor din Dubăsari la terenurile agricole, acordarea numerelor neutre, asigurarea învățământului în limba română în Transnistria și apostilarea diplomelor de studii transnistrene. Însă președintele Igor Dodon nu a avut niciun rol în negocierea, semnarea și implementarea lor. Toate deciziile protocolare au fost negociate și implementate de către Guvernul Filip.