Natalia Gavrilița ne-a surprins săptămâna trecută repetând o frază cu care Dodon ne-a ros urechile și ne-a împuiat capul patru ani de zile: „politica externă echilibrată”. Adresându-se, prin Internet, șefilor de state CSI, șefa Guvernului moldav a ținut să sublinieze că noua conducere a Republicii Moldova „urmărește în mod constant o politică externă echilibrată, luând în considerare interesele partenerilor noștri și promovându-și propriile priorități”.

Dacă ținem cont de faptul că Guvernul a împlinit abia două luni de zile de la învestire, „în mod constant” e prea tare spus. Autorul discursului nu o fi fost la curent cine va fi publicul țintă? Căci omologii ceseiști ai Maiei Sandu sunt totuși familiarizați cu politica externă a noii conduceri de la Chișinău, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național.

Nu e niciun bai că Natalia Gavrilița îl plagiază sau imită pe Dodon, problema e în faptul că ea transmite astfel un mesaj diferit de cel stipulat în programul de activitate al Guvernului „(R.) Moldova vremurilor bune”, aprobat de Parlament pe 6 august. Pentru Dodon, „politica externă echilibrată” înseamnă renunțarea la opțiuni geopolitice clare, adică la integrarea în UE, „nici cu unii, nici cu alții”, „punte între Est și Vest”, într-o Europă „de la Barcelona la Vladivostok”.

Pentru Guvernul Nataliei Gavriliță „o prioritate-cheie” a politicii externe este „integrarea în Uniunea Europeană prin avansarea și aprofundarea relațiilor politice și economice cu Uniunea Europeană, precum și consolidarea relațiilor de cooperare cu statele sale membre în baza Acordului de asociere cu UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), având drept scop major modernizarea statului și a societății, sporirea calității vieții populației și aducerea republicii noastre mai aproape de perspectiva de aderare la Uniunea Europeană”.

Recursul la frazeologia lui Dodon să fie o gafă accidentală, din neglijență, e proverbiala noastră lipsă de rigoare sau e o „șmecherie” premeditată, o încercare de a-i unge la suflet pe simpatizanții socialiștilor?

Am înclina să credem că e vorba de o gafă, căci Natalia Gavrilița a avut și note critice la adresa CSI. „Apreciem foarte mult oportunitățile oferite de zona de liber schimb CSI și am dori să vedem această zonă cu adevărat liberă - fără restricții comerciale, care, din păcate, au fost aplicate în ultimii ani la o serie de mărfuri moldovenești, principalele pentru exportatorii noștri” - a subliniat ea, fără să precizeze însă că restricțiile le aplică doar Rusia, celelate state respectându-și angajamentele prevăzute de acordul de liber schimb din cadrul CSI.

Pe de cealaltă parte, o neglijență într-un discurs adresat unor șefi de state e totuși mai puțin probabilă. A dorit astfel Natalia Gavrilița să-l îmbuneze pe Putin? Nu este exclus. Să vedem ce urmează.

Dacă politica externă a Republicii Moldova e echilibrată „în mod constant”, de ce exportăm în UE două treimi din produsele noastre, iar spre Rusia doar zece la sută? Și de ce importăm toate resursele energetice din Est? De ce Chișinăul nu-i face pe plac Moscovei (să renunțe la Acordul de asociere cu UE), ca aceasta să înlăture barierele necomerciale din calea produselor moldovenești și să nu ne ceară un preț exorbitant la gazele naturale? Probabil, de aceea că nu ar fi în interesul Republicii Moldova. Curățată de învelișul geopolitic, „politica externă echilibrată” e o frază fără sens, o banalitate în cel mai bun caz. E ca și cum te-ai lăuda că te speli pe mâini și că porți mască de protecție în pandemie.