Reuniunile la nivel înalt între statele occidentale şi Rusia au eșuat, iar riscul unui război în Ucraina rămâne major. Armele diplomatice nu au putut, până acum, să detensioneze situația de la granița Rusiei cu Ucraina, unde au fost mobilizate noi forțe militare.

Profesorul Valentin Naumescu spune, într-o analiză pentru Europa Liberă, că ne putem aștepta la ce este mai rău din acest moment.

O ultimă încercare de dezarmorsare a conflictului a venit din partea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a propus, joi, o întâlnire cu președinții Statelor Unite și Rusiei. Rămâne de văzut cum va răspunde Vladimir Putin.

SUA, Uniunea Europeană şi Kievul acuză Rusia că a desfăşurat aproape 100.000 de soldaţi la frontiera sa cu Ucraina în vederea unei potenţiale invadări a ţării vecine. Moscova neagă însă că ar avea o asemenea intenţie şi dă asigurări că vrea doar să se apere de poziţia ameninţătoare a NATO în apropierea graniţelor ruse.

Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj Napoca, arată că rezultatul seriei de întâlniri între NATO și Rusia și întrunirea de la OSCE de zilele trecute nu este surprinzător.

„Aceste convorbiri, nici nu le putem numi negocieri, nici nu erau menite să aducă vreun rezultat, ci doar să arate probabil că Rusia a fost dispusă să facă propuneri, să se așeze la masa dialogului. Aceasta se pare că a fost narațiunea gândită de regimul Putin. Eu am spus de la început că este o capcană și nici nu avea rost să aibă loc aceste întâlniri, care să fie folosite doar ca pretext pentru a justifica o intervenție militară ulterioară. Lucrurile sunt deja consumate. Eu zic că din acest moment ne putem aștepta la ce e mai rău”, a spus Valentin Naumescu.

 

Profesorul susține că este posibil ca Rusia să atace Ucraina, mai ales după informațiile privind diversiunile rusești la granița cu vecinul său.

„Diversiunea mi se pare gravissimă în opinia mea. Soldați ruși cu însemne ale Ucrainei infiltrați prin frontiera estică controlată de separatiștii pro ruși și care ar urma să atace trupele ruse pentru a arăta lumii că Ucraina este cea care dă atacul asupra Rusiei. Toate acestea sunt pentru a servi ca ultimă justificare înaintea ofensivei armatei rusești”, comentează Valentin Naumescu.

Ucraina va riposta, nu mai este cea din 2014

Profesorul de relații internaționale punctează un aspect pe care nu multă lume îl ia în considerare: Ucraina nu mai e aceeași din 2014 când Rusia a invadat Crimeea.

„Toată lumea vede Ucraina ca pe o victimă sigură, având în vedere anexarea Crimeei din 2014 la care nu s-a tras niciun foc de armă din partea Ucrainei. Dar Ucraina, și armata ucraineană de astăzi, nu este cea din 2014 și multă lume s-ar putea să aibă o surpriză”, consideră Naumescu.

Diferența o reprezintă faptul că armata ucraineană a fost înzestrată militar în ultimii ani, iar la nivelul conducerii armatei au avut loc o serie de noi numiri și înlocuirea multor generali, inclusiv a celor șapte care au trădat în 2014.

„În opinia mea, Ucraina se va apăra foarte puternic, va da o reacție militară deosebit de viguroasă atacului rusesc, dacă va exista un asemenea atac. Acum nu spun că Ucraina este neapărat pregătită să și câștige acest război, până la urmă există totuși o discrepanță destul de mare de capacitate militară, dar, în orice caz, răspunsul va fi mult peste așteptările multora. Iar pierderile pe care le va înregistra armata rusească în Ucraina vor fi foarte mari”, a spus Valentin Naumescu.

Profesorul arată că Rusia a acționat astfel pentru că nu dorește sub niciun chip să vadă Ucraina în NATO. După 2014, discuțiile privind primirea Ucrainei în Alianța Nord Atlantică au fost reluate de actualul președinte Volodimir Zelenski, iar Rusia știe că dacă invadează Ucraina va stopa și intrarea ei în alianță.

„Nimeni nu poate primi în NATO un stat ocupat cu trupe străine pe teritoriul lui, pentru că odată primit un stat în NATO, conform articolul 5 de apărare colectivă, automat aliații trebuie să intervină pentru apărarea teritoriului statului aliat. Deci primirea Ucrainei ar echivala cu intrarea în război a Occidentului cu Rusia. Realist vorbind, nimeni nu-și dorește războiul și, din acest motiv practic, o Ucraină invadată devine neeligibilă pentru admiterea în NATO. Deci este clar că Ucraina va fi blocată”, arată Naumescu.

Ce instrumente mai are Occidentul pentru oprirea unui război?

Potrivit acestuia, președintele Putin știe foarte bine un lucru: că SUA, NATO, Occidentul nu vor intra în război pentru Ucraina. Situația este de așa natură în societatea americană atât de dezbinată ideologic, fragilizată de războaiele culturale și în niciun caz nu se pune problema intrării în război pentru Ucraina, este opinia profesorului Naumescu.

Iar președintele Biden a spus că „în niciun caz nu este pentru noi a opțiune, dar avem în vedere un pachet foarte dur de sancțiuni”.

„Deci sigurul instrument pe care îl are în acest moment Occidentul sunt acest sancțiuni care se presupune că vor fi de un nivel de severitate ieșit din comun”.

Una dintre cele mai dure restricții ar fi decuplarea Rusiei de la sistemul Swift al tranzacțiilor financiar-bancare, când practic de pe teritoriul Rusiei nu s-ar mai putea face plăți și nu s-ar mai putea utiliza toate cardurile de credit.

„Pe de o parte, decuplarea Rusiei de la sistemul tranzacțiilor financiar-bancare ar fi o lovitură. Pe de altă parte, ar mai fi blocarea noului gazoduct Nord Stream2 care e finalizat și trebuie doar deschis. E clar că va fi și acesta blocat”, susține Naumescu.

O altă sancțiune fără precedent l-ar viza direct pe președintele Vladimir Putin.

„Am auzit pentru prima dată săptămâna aceasta de blocarea președintelui Putin, adică de introducerea de sancțiuni împotriva președintelui Putin personal, să nu mai poată să circule sau să meargă la proprietățile din străinătate. Rusia a fost extraordinar de agresivă și a spus că dacă vor fi sancțiuni împotriva președintelui Rusiei asta echivalează cu ruperea relațiilor diplomatice dintre Rusia și SUA”, arată Naumescu.

Ucraina face parte din “Russki Mir”

Profesorul precizează că Rusia nu va renunța la Ucraina. Și lipsește o scânteie pentru un conflict armat. Pe lângă argumentele economice, sunt mai multe alte motive pentru care Rusia valorizează Ucraina.

„Rusia nu poate fi o mare putere, iese complet din calcul de fi numită mare putere nici măcar la nivel european, dacă pierde Ucraina. Sunt mai multe tipuri de considerații care valorizează în ochii Moscovei Ucraina. Unele sunt simbolice, altele istorice. Așa cum știm, istoricii și oamenii de cultură ruși consideră că originea civilizației ruse se află pe teritoriul Ucrainei – Rusia kieveană- care a apărut în secolele 8-9 în jurul Kievului”, arată Naumescu.

Ucraina este considerată a face parte din “Russki Mir”, a lumii ruse, pentru că de acolo provine cultura și civilizația rusă.

În plus, Rusia dorește să-i fie recunoscută sfera de influență în Europa de Est.

„Americanii au spus foarte clar, și NATO și UE, că Occidentul nu poate să recunoască Rusiei un drept la sferă de influență împotriva voinței statelor suverane din Europa de Est și a aspirațiilor lor naționale, legitime de a încheia acele alianțe pe care le doresc orientate, de exemplu, spre Vest. Aici este conflictul. Este clar că Ucraina este un fel de portă de intrare sau de ieșire, o interfață a lumii ruse cu Europa și cu Occidentul”, a mai spus Naumescu.

Jocul de imagine de la București

Conflictul dintre lumea occidentală și Rusia și-a făcut prezența și la București, unde ambasadele SUA și Rusiei au avut un schimb de replici cu privire invaziile Rusiei de când s-a destrămat imperiul sovietic. Valentin Naumescu susține că acest tip de postări sunt de fapt un joc de imagine pentru a atrage populația de o parte sau alta.

„Este vorba de lupta pentru câștigarea opiniei publice. Este foarte important să ai suportul populației”, comentează Naumescu.

Profesorul Naumescu își arată scepticismul cu privire la apărarea militară a Ucrainei din partea Occidentului

„Există opțiunea sancțiunilor foarte severe. Rămâne de văzut dacă va avea loc acest atac în perioada următoare. Nu cred că există o dată anume prevăzută, nici chiar la Moscova. Dar după cum arată lucrurile, tabloul este amenințător. N-am nicio îndoială că România va urma întocmai toate deciziile care se vor lua la nivel de NATO și UE de susținere a Ucrainei în limitele care se vor lua”, conchide Naumescu.

Rămâne de văzut în ce măsură Occidentul și Rusia vor continua dialogul după eșecul de săptămâna trecută. După cum a declarat, pe 13 ianuarie ministrul adjunct de Externe, Serghei Riabkov, la Geneva, „Moscova nu vede niciun motiv pentru noi întâlniri cu Statele Unite și aliații săi cu privire la propunerile de securitate”.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a spus și el la conferința de presă anuală din 14 ianuarie că Moscova va aștepta o reacție scrisă înainte de a decide cum să procedeze.

„Așteptăm un răspuns scris de la colegii noștri occidentali cu privire la propunerile noastre. Suntem convinși că, dacă există voință de compromis, se pot găsi întotdeauna soluții reciproc acceptabile”, a spus Lavrov.