În urmă cu doi ani, aproape 1 miliard de dolari au dispărut din băncile din Moldova într-o schemă financiară misterioasă care a declanșat o criză politică care încă mai este resimțită și astăzi. Banii care lipsesc se ridică la aproximativ 12 la sută din PIB-ul Moldovei și repercusiunile scandalului ar putea înclina țara înapoi spre Moscova.

Din moment ce scandalul a fost făcut public în mai 2015, impactul a fost puternic pentru politicienii orientați spre occident din Moldova: proteste masive pe străzile Chișinăului, cinci prim-miniștri de scurtă durată, și un ajutor financiar extrem de necesar din partea Uniunii Europene și Fondului Monetar Internațional este în joc.

Dar, cele mai mari pagube din furtul de proeminență publică ar putea veni la data de 30 octombrie, când Republica Moldova - o fostă țară sovietică mică de 3,5 milioane înconjurată de România și Ucraina - va vota în alegerile prezidențiale. Scandalul bancar a fost un cadou politic pentru Partidul Socialist pro-rus, al cărui lider, Igor Dodon, a atras tot mai mulți alegători dezamăgiți de forțele pro-europene ale Moldovei, iar acum are o șansă bună de a câștiga votul decisiv în această toamnă.

 În ciuda arestărilor de rang înalt, daunele scandalului doar s-au răspândit mai departe. Bruxelles-ul a blocat fluxul banilor oferiți în ajutor de UE, iar FMI-ul nu a mai oferit noi împrumuturi din cauza dispariției fondurilor a ambelor organizații în timpul fraudei bancare. În prezent se poartă negocieri pentru a restaura fluxul de resurse financiare care vin în ajutorului Moldovei, celei mai sărace țări din Europa, dar o înțelegere în acest sens încă trebuie să fie luată. 

"Trebuie să fim mai convingători atunci când le explicăm oamenilor despre beneficiile integrării Europene. Chiar și frauda în sine a avut o parte pozitivă deoarece ne-a făcut să depunem mult mai mult efort pentru a le demonstra partenerilor europeni și cetățenilor că noi luptăm cu pentru acest lucru”, a menționat Galbur. 

Până acum, toate încercările de a convinge electoratul au eșuat, iar optimismul pe care îl aveau oamenii după ce Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE și a obținut liberalizarea vizelor în blocul European a scăzut. În aprilie 2015, un centru de studiu independent a realizat un sondaj, care a arătat că 50 la sută din alegători ar prefera să adere la Uniunea Euro-Asiatică decât UE, iar în alegerile din octombrie, liderul socialiștilor, Igor Dodon, este favoritul timpuriu până când buletinul de vot va fi finalizat.  

Dacă va fi ales, Dodon va fi primul președinte din 2009 care nu este în favoarea legăturilor strânse cu Europa. În ciuda faptului că nu face parte din coaliția de guvernare, Partidul Socialiștilor ocupă cele mai multe fotolii în parlament, iar dacă Dodon va fi președinte, atunci cu siguranță Republica Moldova se va apropia tot mai mult de Moscova. 

Rusia deja joacă un rol important în Moldova din cauza desprinderii pro-rușilor din regiunea Transnistreană, care și-a declarat independența în 1990 și a fost motivul conflictului militar din 1992. Trupele rusești au rămas de atunci în Transnistria, iar recent, aceștia au efectuat exerciții militare în luna august curent. 

În plus, Rusia este cel mai mare furnizor de energie și cea mai mare piață de desfacere pentru Republica Moldova - deja sunt două puncte de influență pe care Moscova le-a exploatat odată ce Chișinăul a privit spre Vest. Rusia a interzis importul vinurilor moldovenești în 2013 invocând motive sanitare, dar această mișcare a fost văzută ca o răzbunare pentru guvernarea pro-europeană, apropiindu-se mai mult de Europa. După interzicerea vinurilor moldovenești a urmat o altă mișcare răzbunătoare a Rusiei pentru sancțiunile impuse de EU pentru faptul că a anexat Crimea, interzicând importul produselor alimentare din UE, iar Moldova , fiind dependentă de agricultură și abia alăturându-se pieței colective, a resimțit cel mai mult lovitura.

 

Sursa: Foreign Policy