Președintele Parlamentului Adrian Candu susține că în spațiul public au fost lansate o serie de manipulări referitor la decizia de ieri a Cabinetului de Miniștri de a-și asuma răspunderea pe mai multe legi inclusiv și trecerea granțiilor de stat oferite pentru BEM, BS și UB în datorie publică.

Speackerul își motivează declarația prin intermediul a șase puncte care se referă la recuperarea miliardului furat, contextul politic dar și economic în care se află Republica Moldova.

1. Opoziția insinuează că întreaga datorie va fi pusă pe umerii populației. Este o minciună. La ora actuală, nici opoziția și nici noi, guvernarea, nu știm cu exactitate ce sumă va rămâne în mod real la datoria publică. Atâta vreme cât o parte din aceasta va fi recuperată prin lichidarea celor 3 bănci (BEM; Unibank și Banca Socială) și prin condamnările penale, iar altele prin investigația internațională desfășurată de compania Kroll - informațiile vehiculate precum că cetățenii vor achita integral datoria sunt false.

2. Opoziția afirmă că nu trebuie de procedat așa, ci altfel.
Dar cum altfel? De ce în atâtea luni nimeni nu a prezentat un plan concret de recuperare a banilor? Pentru că nu există o altă soluție și dacă ar fi existat, o identificam împreună cu experții Fondului Monetar Internațional, cei mai buni de altfel. Opoziția face doar demagogie populistă.

3. Suntem acuzați că am făcut totul în grabă şi pe ascuns.
Este o minciună!

Se știe deja de mai multe luni despre conversia datoriei în hârtii de valoare. Și a fost luată decizia de a fi aprobate toate legile prin angajarea de răspundere a Guvernului în fața Parlamentului (o procedură prevăzută de Constituție), pentru a reuși să ne încadrăm în termenul convenit ca să obținem aprobarea programului FMI în luna octombrie. Opoziția a avut suficient timp la dispoziție pentru a se exprima pe marginea subiectului respectiv și să propună soluții.

4. Se spune, că prin hotărârea în cauză, cei care au furat nu vor mai răspunde.
Minciună din nou!
Toți vor răspunde în fața legii, mai devreme sau mai târziu. Investigațiile continuă, iar cei responsabili de fraudele bancare vor fi pedepsiți.

5. Se mai insinuează faptul că decizia de a converti datoria în hârtii de valoare aparține actualei guvernări. E manipulare crasă.
Acordarea garanțiilor de stat la împrumutul de la Banca Națională a fost prevăzută în două hotărâri ale guvernelor anterioare. Motivul pentru care a fost solicitat și acordat acest credit de la BNM, este ca toți cetățenii care aveau economii la BEM să nu le piardă. Scopul a fost ca aceștia să fie protejați. Ca urmare, deși au fost închise 3 bănci, deponenții și-au reîntors banii depuși și dobânzile câștigate pe parcurs.
Sunt mirat să văd cum unul din liderii opoziției, care a votat una din respectivele hotărâri de Guvern, acum ne spune, demagogic, că nu e bine cum se procedează. Este o abordare greșită, cu atât mai mult cu cât modul în care s-a procedat atunci a fost agreat pentru a rezolva o situație de criză în care aveau de suferit cetățenii.

6. Și în final, pentru toți cei care se consideră "profesioniști" și cred că le cunosc pe toate, chiar se grăbesc să facă și calcule, astăzi a fost publicată legea respectivă în Monitorul Oficial (iar anterior s-a aflat mult timp pe site-ul Parlamentului), citiți cu atenție, vedeți anexa unde sunt prevăzute și dobânzile (care apropo, încep de la 1.4% pe an), țineți cont de inflație, luați în considerare mecanismul de răscumpărare a hârtiilor de valoare de stat (HVS), prevăzut de art. 2 alin. 11, și nu uitați că datoria și dobânda plătită Băncii Naționale revine la stat prin plata dividendelor.

Amintim că ieri Guvernul Republicii Moldova și-a asumat răspunderea pentru mai multe legi privind transparentizarea sectorului financiar-bancar, dar și convertirea - în datorie de stat - a creditelor de urgență oferite de către Executiv celor trei bănci care au fost lichidate. Acestea fiind condițiile Fondului Monetar Internațional pentru a încheia un nou acord cu Republica Moldova. Ulterior mai mulți lideri politici dar și analiști au criticat această decizie a Guvernului.

Astăzi Banca Națională a Moldovei a emis un comunicat de presă în care este menționat că până la momentul actual, analiza fluxului de fonduri din cadrul investigației a identificat peste 600 milioane de dolari SUA, care au dispărut de la cele trei bănci fără a se întoarce înapoi pentru achitarea împrumuturilor contractate anterior. Aceste fonduri au fost disipate în numeroase jurisdicții străine, iar rezultatele investigației Kroll demonstrează că beneficiarii fraudei se extind dincolo de companiile și persoanele fizice aflate în legătură cu Grupul Shor.

De precizat este și faptul că potrivit datelor de pe site-ul ministerului Finanțelor, în luna august Banca de Economii a întors din creditul de urgență - 7,4 milioane de lei, Banca Socială - 16 milioane, iar Unibank nu a întors nici-un leu. Până la începutul lunii septembrie au fost recuperate aproximativ 756,2 milioane lei din aceste credite.