Purtătorul de cuvânt al MID-ului de la Moscova, Maria Zaharova, a lansat o nouă tiradă de acuzații și dezinformări la adresa R. Moldova. Aceasta a repetat aceeași retorică belicoasă la adresa Chișinăului și nu a ezitat să amenințe R. Moldova că va repeta soarta Ucrainei. 

Zaharova a acuzat repetat Chișinăul de încălcarea libertății de exprimare și de rusofobie pentru că autoritățile R. Moldova au blocat instituțiile mass-media care răspândeau propaganda rusă.

Un astfel de proces de transformare a R. Moldova, stat suveran cu propriile tradiții și scopuri, în încă o Ucraină nu doar continuă, dar și se accelerează. Pe 6 februarie, SIS a decis să blocheze sub un pretext inventat accesul în R. Moldova la portalul de limbă rusă rubaltic.ru. Anterior, pe 19 ianuarie, au fost blocate site-urile daily.com și bloknot.ru. Pe 27 ianuarie, Consiliul Audiovizualului a amendat postul TV ”Primul în Moldova” pentru că ar fi transmis o informație neechilibrată în noiembrie 2022, adică încă înainte de închiderea postului TV. Vreau să amintesc că pe 19 decembrie 2022 au fost retrase licențele a șase televiziuni de limbă rusă, inclusiv ”Primul în Moldova”. M-a uimit știrea precum că CA a amendat o instituție mass-media pentru că a reflectat prea puțin, din punct de vedere al regulatorului, situația din Ucraina. S-a calculat că subiectul nu a fost prezentat pe atât de mult pe cât ar fi trebuit să fie prezentat. Așa ceva nu s-a inventat în nicio anti-utopie” a declarat Zaharova.

Purtătorul de cuvânt al MID-ului de la Moscova acuză Chișinăul că ar încălca libertatea presei, însă omite faptul că autoritățile ruse au interzis joi de facto site-ul de ştiri Meduza prin clasificarea ca ”organizaţie indezirabilă”. 

Deschide și: Site-ul rusesc de știri Meduza, practic interzis de regimul de la Moscova după clasificarea sa ca ”organizație indezirabilă”

De asemenea, în toamna anului trecut a mai fost închisă și publicația Novaia Gazeta, condusă de redactorul-șef Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021.

Totodată, sursele media și bloggerii de opoziție din Rusia sunt stigmatizați, fiind numiți ”inoaghentî” sau agenți străini.

Astfel, portavocea MID-ului rus a învinuit Chișinăul de totalitarism și dictatură, arătându-și, totodată, nemulțumirea că în presa moldovenească se discută dacă este necesară păstrarea monumentelor sovietice. Mai mult, Zaharova a lansat sperietori despre militarizarea R. Moldova.

Se discută în mod deschis acest subiect. Este continuată politica de eroizare a colaboratorilor naziștilor. Conducerea R. Moldova vorbește despre insuficiența statutului de neutralitate stipulat în Constituție pentru păstrarea stabilității și securității statului, precum și despre intenția de dezvoltare a relațiilor cu NATO. Ni se spune că astea sunt treburile interne ale R. Moldova. Da, desigur, fără doar și poate. Dar nu putem să nu luăm în considerare faptul că astfel de acțiuni au avut loc și în Ucraina. Și le-au organizat acolo aceleași puteri externe care astăzi îi dictează Chișinăului cursul actual” a mai debitat Zaharova.

Oficialul de la Moscova a mai recunoscut că Rusia nu poate să nu-și bage nasul unde nu-i fierbe oala.

La fel ca astăzi în R. Moldova, se acționa neprietenește și în Ucraina în trecut, sub pretextul luptei cu o oarecare amenințare rusă și cu agenții Kremlinului. În realitate, se pregăteau provocări, care, ulterior, au dus la procese ireversibile în interiorul statului. Apare întrebarea: Dacă datele sunt aceleași, de ce rezultatul ar trebui să fie altul? Nimeni din actuala conducere a R. Moldova nu vrea să-și pună această întrebare? Autoritățile din această țară asigură că acțiunile lor sunt îndreptate către consolidarea stabilității și securității, dar vedem că, de obicei, efectele sunt total opuse” a notat purtătorul de cuvânt al MID-ului rus.

Zaharova a mai atins și subiectul ”legii separatismului”, adoptată în lectură finală de Parlamentul de la Chișinău. 

Deschide.MD a demonstrat, într-un material, dualitatea Moscovei cu privire la acest subiect, în contextul în care are propria legislație cu privire la separatism.

Deschide și: Una spune, alta face // Rusia critică ”legea separatismului” din R. Moldova, deși a semnat să nu sprijine secesionismul

Pe 2 februarie a fost adoptat de Parlamentul de la Chișinău un proiect de lege prin care în Codul Penal este inclus termenele de separatism și subiect anticonstituțional. Noi am comentat deja această temă în decembrie, după adoptarea în primă lectură a așa zisei legi a separatismului. Am indicat că acest pas pur și simplu șterge principiile de bază ale reglementării problemei transnistrene, și anume principiul egalității părților. Am atras atenția cât de negativ a fost primită această lege în Transnistria și am îndemnat la o atitudine echilibrată față de acest subiect. Din păcate, Chișinăul nu a ascultat. În rezultat, avem o și mai mare separare între malurile Nistrului” a declarat portavocea diplomației ruse.

La final, Zaharova a îndemnat autoritățile de la Chișinău ”să nu asculte de cei care vor să transforme R. Moldova într-o nouă anti-Rusie după scenariul ucrainean sau baltic”, exprimându-și convingerea că păstrarea relațiilor constructive și pragmatice corespunde intereselor comune ale Moscovei și Chișinăului.