Uniunea Europeană se pregătește să impună sancțiuni împotriva a cinci persoane acuzate că ar fi implicate în tentativele de destabilizare a R. Moldova. Este vorba despre Ilan Șor, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc, Vladimir Plahotniuc și Igor Ceaika.

Lista a fost propusă ieri, 22 mai, și trebuie să fie aprobată de Consiliul UE, alcătuit din țările membre. 

Șor, Tauber, Cavcaliuc, Plahotniuc și Ceaika urmează să fie sancționați pentru "acțiuni care destabilizează R. Moldova". În propunerea europeană de sancționare, se subliniază faptul că UE "rămâne fermă în sprijinul său pentru R. Moldova" în fața "activităților destabilizatoare ale actorilor externi".

În timp ce Șor, Plahotniuc și Ceaika, un om de afaceri rus cunoscut pentru legăturile sale cu fostul președinte Igor Dodon, au fost sancționați anterior de Statele Unite și Marea Britanie pentru acțiuni care au prejudiciat Republica Moldova, aceasta va fi prima dată când Tauber și Cavcaliuc vor apărea pe o listă de sancțiuni.

Deputatul Tauber, vicepreședintele Partidului Șor, a condus multe dintre protestele antiguvernamentale începute de formațiunea sa în septembrie 2022 și este sub anchetă penală din partea procurorilor moldoveni într-un dosar referitor la finanțarea ilegală a partidului. Tauber este singura persoană din lista celor sancționați care se află fizic în Republica Moldova.

Cavcaliuc, fost șef interimar al Inspectoratului General de Poliție, a fugit din Republica Moldova în 2021 și se presupune că se află la Londra. În propunerea de sancționare, se menționează că fostul polițist, care a devenit politician și lider al Partidului "Acasă Construim Europa" (PACE), a participat împreună cu Ilan Șor la organizarea protestelor violente din Chișinău în octombrie 2022.

Igor Ceaika este singurul cetățean străin de pe lista UE. În propunerea de sancționare se afirmă că el a jucat rolul de "portofel" al Rusiei, canalizând bani către activele FSB din Republica Moldova, în scopul de a aduce țara sub controlul Kremlinului.

Această listă vine la mai puțin de o lună după ce Consiliul European a adoptat, la solicitarea autorităților moldovene, un cadru special de sancțiuni împotriva persoanelor care "destabilizează situația din Republica Moldova". UE a justificat necesitatea impunerii sancțiunilor prin faptul că stabilitatea și suveranitatea Republicii Moldova, precum și statul de drept, sunt amenințate de proteste violente sprijinite financiar de Rusia, menționând, printre altele, rolul lui Ilan Șor în furtul miliardului din 2014.

În legătură cu infracțiunea financiară din 2014, Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare de către Curtea de Apel din Chișinău, însă el se ascunde în străinătate și afirmă că procesul este politic motivat.

În propunerea europeană de sancționare a celor cinci, se menționează că UE "rămâne fermă în sprijinul său pentru Moldova" în fața "activităților destabilizatoare ale actorilor externi". De asemenea, propunerea subliniază că sancțiunile au ca scop și necesitatea "recuperării activelor persoanelor identificate ca responsabile de nereguli financiare grave și exportul neautorizat de capital".

Sancțiunile implicate includ restricții de călătorie în statele membre UE și confiscarea bunurilor pe care cei sancționați le-ar putea deține pe teritoriul blocului comunitar.