Persoanele acuzate de destabilizarea situației în R. Moldova, față de care SUA a aplicat sancțiuni, sunt private de anumite drepturi economice, fiindu-le înghețată proprietatea, conturile bancare, dar și accesul la bunuri și servicii. Precizarea a fost făcută de directorul CNA, Iulian Rusu, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

„Aspectul legat de sancțiunile aplicate de SUA, dar și de alte jurisdicții, constă în faptul că un stat, considerând că sunt indivizi care acționează în detrimentul altor țări și care nu se află pe teritoriul lor, pentru a le limita acțiunea negativă, îi privează de anumite drepturi economice. Spre exemplu, le este înghețată proprietatea, conturile bancare, nu au acces la bunuri și servicii - toate acestea sunt instrumente de prevenție. Impactul imediat al acestor măsuri constă în faptul că, dacă există active, bunuri pe teritoriul jurisdicției care aplică aceste restricții, respectiv ele sunt scoase temporar din circulație. Aceasta diminuează din impactul negativ al activității pe care o desfășoară acești subiecți”, a explicat Iulian Rusu.

Deschide și: SUA impune sancțiuni membrilor unui grup organizat din Rusia, care a încercat să destabilizeze situația din R.Moldova. Cine sunt aceștia

Precum a menționat Iulian Rusu, cauza în privința grupului respectiv de persoane este instrumentată de PCCOCS. Centrului Național Anticorupție i-a revenit o altă parte a investigației: cea cu referire la finanțarea ilegală a PP „ȘOR” și organizarea protestelor. Ulterior, rezultatele au fost trimise în instanță.

„În conlucrare cu Procuratura Anticorupție au fost documentate aspecte legate de utilizarea banilor nedeclarați de către partidul politic. O parte semnificativă a dosarului respectiv a fost trimis în instanță. În context, este vizată o persoană juridică - partidul politic, și, nemijlocit, conducătorul acestuia. Am transmis 62 de volume privind tentative de destabilizări în R. Moldova. Fiecare volum conține 200-300 de pagini. Acest exercițiu a implicat și o evaluare a costurilor suportate pentru a organiza diverse evenimente, inclusiv de protest”, a precizat șeful CNA.

Potrivit lui Iulian Rusu, din perspectiva prevenirii corupției și a spălării de bani, R. Moldova ar trebui să preia experiența altor țări în care există instrumente eficiente în acest sens, în primul rând cu privire la finanțarea partidelor politice.