Situată între Ucraina şi România, stat membru al UE, Moldova a oscilat zeci de ani între Occident şi Kremlin, iar votul prezidenţial din 20 octombrie şi referendumul aferent privind relaţiile mai strânse cu UE ar putea fi esenţiale pentru a decide în ce direcţie va merge. În acest moment, cei care doresc să îmbrăţişeze Europa par să fie în avantaj, dar se confruntă cu un efort concertat şi tot mai intens susţinut de Kremlin de a împinge lucrurile în direcţia opusă, scrie Reuters citat de News.ro.

În cadrul unei analize, editorialistul Reuters, Peter Apps, scrie că în timp ce campania pentru alegerile prezidenţiale din R. Moldova şi referendumul pe tema relaţiilor cu Uniunea Europeană intră în linie dreaptă, stropi violenţi de vopsea roşie şi galbenă au apărut pe clădirile guvernamentale din Chişinău. Acest lucru a coincis cu o serie de documente falsificate, care pretind că ar fi fost emise de Guvern şi de UE şi care au început să se răspândească pe reţelele sociale locale.

Între timp, televiziunile oficiale din regiunea transnistreană separatistă a Moldovei, rusofonă şi susţinută de Kremlin, au difuzat imagini cu noi antrenamente militare, în timp ce o organizaţie a rusofonilor din R. Moldova i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin „să protejeze” etnicii ruşi din această regiune „prin toate mijloacele disponibile”.

R. Moldova este substanţial mai mică decât Ucraina - populaţia sa se ridică la aproximativ 2,5 milioane de locuitori, iar mişcările lui Putin de a câştiga influenţă în această ţară nu par să se desfăşoare cu bombe, tancuri şi drone, ci prin mijloace convenţionale şi sociale, precum şi prin susţinerea actorilor politici locali pro-ruşi.

Cu toate acestea, astfel de tactici au fost utilizate de Kremlin şi în Ucraina timp de mai mulţi ani. Agenda generală a Moscovei în ambele ţări, precum şi în Georgia din apropiere, rămâne, în linii mari, aceeaşi: utilizarea oricăror mijloace pe care le are la dispoziţie pentru a le menţine în sfera de influenţă a Rusiei şi pentru a le împiedica să se întoarcă definitiv spre Europa de Vest şi Statele Unite. Acest lucru face ca cele două voturi din Moldova din această lună să fie deosebit de importante.

Oglinda Georgiană

Georgia, al cărei partid de guvernământ, Visul Georgian, a adoptat o poziţie din ce în ce mai pro-Moscovită în ultimii ani, va merge, de asemenea, la urne în cadrul alegerilor parlamentare din 26 octombrie.

Având în vedere că războiul din Ucraina este în prezent în impas, rezultatele acestor scrutine din Georgia şi Moldova vor trimite un semnal puternic cu privire la faptul dacă Kremlinul îşi consolidează sau îşi pierde controlul asupra străinătăţii sale apropiate - şi la cât de rezistente sunt cu adevărat democraţiile susţinute de SUA şi de Occident, mai notează Reuters.

Potrivit sursei, conflictul din Ucraina a influenţat deja voturile din Georgia şi Ucraina. Recentele videoclipuri electorale ale „Visului Georgian”, partidul de guvernământ de la Tbilisi, au prezentat scene de distrugere din timpul acelui război, un avertisment nu chiar subtil că ţara - care, la fel ca Ucraina şi Moldova, făcea parte din vechea Uniune Sovietică dominată de Rusia - s-ar putea confrunta cu pericole similare dacă se întoarce spre Occident.

Mii de georgieni au ieşit în stradă pentru a cere exact acest lucru, în special după ce guvernul de la Tbilisi a adoptat o lege menită să limiteze sprijinul occidental pentru ONG-urile şi mass-media locale.

Unii dintre cei care protestează spun că doresc o nouă „revoluţie colorată” - termenul folosit pentru mişcările pro-democraţie din statele post-sovietice - pentru a înlătura Visul Georgian şi a aduce la putere partide pro-occidentale, ceea ce Moscova va dori cu disperare să evite.

Dezinformare și stimulente în bani

Mesajele din R. Moldova au fost puţin mai subtile, însă canalele pro-ruse au sugerat în mod repetat că, dacă preşedinta pro-occidentală Maia Sandu este realeasă, Moldova va fi atrasă în luptele din Ucraina.

Moldova suferă deja de o criză energetică din cauza loviturilor militare ruseşti asupra infrastructurii ucrainene de care depinde în prezent şi R. Moldova.

Alte zvonuri răspândite online au inclus faptul că avioane ucrainene F-16 ar putea fi în curând găzduite de aerodromurile moldoveneşti, precum şi faptul că legăturile mai strânse cu UE ar aduce „educaţie sexuală” universitară obligatorie.

Între timp, oligarhul fugar Ilan Şor, descris cândva drept „omul Moscovei în Moldova” şi care trăieşte acum în Rusia după ce a fugit din arestul la domiciliu, a apelat la aplicaţia de mesagerie Telegram, oferind alegătorilor moldoveni echivalentul a 29 de dolari dacă votează împotriva modificării Constituţiei în sensul consfinţirii unor legături mai strânse cu UE.

Sondajele de opinie sugerează că 55-65% dintre alegătorii moldoveni vor susţine propunerea de apropiere de UE, faţă de 24-35% care se opun - deşi incertitudinile cu privire la numărul real de alegători moldoveni aduc un element de imprevizibilitate.

Al doilea tur al votului prezidenţial ar putea, de asemenea, să producă surprize, potrivit analizei Reuters. Sondajele arată că Sandu obţine aproximativ un sfert din voturile din primul tur, restul fiind împărţit între alţi 10 candidaţi. Dar ea trebuie să se confrunte apoi cu un singur candidat, cel mai probabil fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care este susţinut de partide pro-ruse, inclusiv cele legate de Şor.

Şor versus Occident

În vârstă de 37 de ani şi născut la Tel Aviv, Ilan Şor a primit cetăţenia rusă în mai, după ce a fost condamnat în R. Moldova - la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară şi alte acuzaţii, acuzaţii pe care le neagă. El rămâne foarte activ pe Telegram, criticând guvernul moldovean şi Occidentul.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vizitat Moldova în luna mai, anunţând un ajutor de 135 de milioane de dolari pentru securitatea energetică şi combaterea dezinformării.

La începutul acestei luni, Germania, Franţa şi Polonia - aşa-numitul Grup de la Weimar, care se consideră din ce în ce mai mult drept adevăraţii factori de decizie geopolitică ai UE - au promis sprijin „ferm” pentru Moldova.

În iulie, Moldova a fost pusă oficial pe calea de aderare la UE, în timp ce discuţiile privind o eventuală aderare la NATO înregistrează progrese mult mai mici.

În timp ce aderarea la UE pare să rămână populară, sondajele de opinie sugerează că moldovenii rămân mai precauţi cu privire la aderarea la alianţa militară occidentală. Cele mai multe sondaje sugerează că nu mai mult de un sfert dintre respondenţi sunt în favoarea acestei opţiuni, comparativ cu o proporţie mai mare în Ucraina şi Georgia.

Strădania lui Șor

SUA, Canada şi Marea Britanie au fost foarte directe în avertismentele lor cu privire la influenţa rusă, avertizând cu privire la ceea ce au declarat a fi un complot instigat de Rusia pentru a influenţa alegerile din R. Moldova.

Luna aceasta, SUA au impus, de asemenea, sancţiuni unui ONG fondat de Şor, despre care au spus că „subminează democraţia” în Moldova, ceea ce a atras o reacţie furioasă din partea oligarhului însuşi. Şor, la rândul său, a fost sancţionat de SUA şi Marea Britanie din 2022, iar de UE în 2023, fiind acuzat în mod similar de subminarea democraţiei.

Potrivit oficialilor moldoveni şi susţinătorilor lor occidentali, eforturile recente ale lui Şor şi cele susţinute de Rusia au inclus o campanie nu doar de dezinformare, ci şi de recrutare şi plată a unor persoane pentru a deteriora clădiri, a răspândi zvonuri şi a se revolta în stradă.

Luni, un tribunal moldovean a condamnat şapte persoane la închisoare pentru tentative de a provoca revolte violente în timpul protestelor din martie 2023. Autorităţile moldoveneşti spun că acele proteste au fost stârnite de Şor şi de reţeaua sa.

Potrivit poliţiei, unii dintre tinerii arestaţi pentru vandalism la Chişinău săptămâna trecută au declarat că au fost plătiţi de cineva care a acţionat ca un paravan pentru Şor.

La începutul acestui an, Radio Europa Liberă, post finanţat de SUA, a relatat că Şor a fost implicat în deplasarea mai multor sute de moldoveni la Moscova, toate cheltuielile pentru aceste călătorii fiind decontate, iar aceştia au fost încurajaţi să promoveze patrimoniul şi cultura rusă în Moldova la întoarcere. Transferurile financiare din Rusia în Moldova sunt ilegale, dar, potrivit Radio Europa Liberă, unora dintre cei care au zburat la Moscova li s-a cerut, de asemenea, să aducă bani lichizi în ţară.

„Calul Troian” găgăuz

Pe lângă contactul cu minoritatea rusofonă din Moldova - aproximativ 15% din populaţie - Kremlinul şi Şor au construit, de asemenea, o bază de putere politică în regiunea semi-autonomă şi lingvistic separată a Găgăuziei, în special cu fostul guvernator pro-rus Irina Vlah - care este, de asemenea, candidată la scrutinul prezidenţial din 2024 din Moldova.

Într-o anumită măsură, activităţile hibride ale Rusiei în Moldova reflectă eşecurile sale de până acum în Ucraina, de la invazia sa la scară largă din februarie 2022. Dacă trupele ruse ar fi reuşit să cucerească capitala Kiev şi astfel întreaga ţară în acel an, majoritatea analiştilor cred că ar fi trecut graniţa de vest a Ucrainei pentru a se alătura aşa-numitei forţe ruse de „menţinere a păcii” care deţine regiunea separatistă transnistreană a Moldovei din 1991, posibil anexând apoi Moldova în întregime.

Acest lucru pare acum mult mai puţin probabil: atunci când autorităţile din Transnistria au solicitat public ajutor din partea Rusiei la începutul anului, nu s-a întâmplat nimic evident.

Dar, indiferent ce se va întâmpla la aceste alegeri, atât Kremlinul, cât şi Şor vor avea probabil în minte un joc mai lung. Modul în care acesta se desfăşoară ar putea avea implicaţii globale, conchide editorialistul Reuters Peter Apps.