Republica Moldova a marcat, sâmbătă, 25 de ani de independență cu o paradă militară în centrul Chişinăului, dar și cu o demonstrație anti-guvernamentală la care poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor. Analistul de la București, Iulian Chifu, ex-consilierul lui Traian Băsescu, s-a aflat la Chişinău pentru lansarea unei cercetări, dar a urmărit și mersul evenimentelor. Într-un interviu la Europa Libera, analistul a răspuns întâi de toate întrebării ce i-a atras în primul rând atenția.

Iulian Chifu: „Se revalidează faptul că avem de a face cu o populație, cu cetățeni care sunt extrem de divizați. După 25 de ani există câteva mari falii. Există o falie geopolitică Est-Vest; există o falie politică – pro-contra Plahotniuc, pro-contra stat captiv; există din ce în ce mai vocala ideea unirii și există în continuare – e adevărat, marginal - și discuții relative la regalitatea din România, o chestiune inedită. Nu mi-am imaginat că în parcul din Chişinău una dintre temele de discuție este Regele Mihai.

Da, evident că e o agendă complexă. Important e că aceste diviziuni sunt extrem de profunde. Unele sunt legitime – Est-Vest, altele deja dacă divid populația – e adevărat că suntem în fața unor alegeri prezidențiale directe – totuși aceste falii în interiorul societății nu sunt de bun augur.

Și în afara tuturor acestor elemente, am văzut cu ocazia sondajelor și măsurătorilor relative la 25 de ani de independență faptul că avem o populație dezamăgită, pesimistă, e adevărat cu o notă europeană extrem de pregnantă și înclinație spre valori și drepturi, idealistă mai degrabă. În schimb, o populație care caută exclusiv soluții individuale și cu o notă aparte asupra faptului că doresc să părăsească Republica Moldova într-o proporție foarte mare – este indicator de fapt al nemulțumirii generale și mai ales a lipsei de soluții. Și-au pierdut speranța cetățenii Republicii Moldova. E un spațiu extrem de important în care idei noi, viziuni noi, politicieni noi, lideri noi de opinie ar putea să-și facă locul și să poată să coaguleze, inclusiv pe dimensiune politică. Pentru moment aici suntem.

Nemulțumirea este mare. Și se vede acest lucru și în faptul că chiar și actuala guvernare, plecată la drum cu un anumit tip de reforme și angajamente sub presiunea și angajamentele față de FMI, împrumutul față de România – iată, chiar și în aceste condiții nu există un salt în încrederea publică față de acest Guvern”.

Europa Liberă: Ați trecut cu vederea tulburările din dimineața zilei de 27 august pentru că nu le considerați prea importante, sau pentru că credeți că nu-și aveau locul la o Zi a Independenței?

Iulian Chifu: „Vorbeam mai devreme despre aceste falii. Și aceste tulburări se înscriu și sunt reflectarea acestor falii. Pe de altă parte, trebuie subliniat că Ziua Independenței unui stat sau măcar locul unde se desfășoară o paradă, mai ales cu participare externă, nu este locul în care se manifestă aceste nemulțumiri. Pentru că militarii de acolo nu au nimic de a face cu un război politic intern într-un stat sau altul.

De aceea, poate sunt mai degrabă înclinat să spun că asemenea manifestări nu-și aveau loc acolo și atunci. După acel moment, într-o altă locație, în jur, într-o altă formulă – sigur că oricine este liber să-și manifeste aprobarea sau dezaprobarea. În condițiile legii libertatea întrunirii este garantată și în Republica Moldova”.

Europa Liberă: Dar acele garduri de sârmă credeți că își aveau locul acolo?

Iulian Chifu: „În condițiile în care vedem ce se întâmplă la nivel mondial și există o preocupare directă în ceea ce privește securitatea cetățenilor, eu cred că a fost o măsură de siguranță. N-am datele și nu știu cum arăta evaluarea tactică a celor care s-au ocupat de siguranța spațiului respectiv, dar nu văd o problemă deosebită. Se întâmplă, v-am spus, peste tot. Am traversat și eu acea zonă și trebuie să mărturisesc că a trebuit să ocolesc spațiul respectiv. Sunt măsuri de securitate care, cred eu, în condițiile actuale, ale lumii actuale, sunt măsuri normale. Din nou, nu am văzut raportul de situație al poliției sau al instituției care s-a ocupat”.

Europa Liberă: Totuși, am avut câteva zile în urmă vizita dlui Cioloș, premierul României, la Chişinău și mă întreb: nu-l încearcă oare un sentiment de jenă, poate, că la două zile după această vizită s-au folosit gaze lacrimogene la Chişinău, într-o zi atât de festivă, când poate că se putea evita așa ceva?

Iulian Chifu: „Problema utilizării acestor capacități de reacție în fața mulțimilor dezordonate sau în condiții de forțare a regulilor sunt chestiuni care intră în regulamentele fiecărui stat în parte și care intră în regulile de angajare în condițiile unui eveniment sau a altuia. Nu vreau să scuz pe nimeni. Și noi am avut asemenea cazuri, știți foarte bine – intervenția jandarmilor și intervenția forțelor de ordine de fiecare dată trebuie de evitat să fie excesivă, de fiecare dată trebuie să fie conform legii și conform regulamentelor de acolo. În niciun caz nu are nicio legătură o vizită a unui oficial străin într-un stat cu ce se întâmplă două zile după aceea într-un context complicat…”.

Europa Liberă: Nu are nicio legătură, dar oricum această vizită este văzută și continuă să fie văzută ca un fel de legitimare, cum a fost și acea primă declarație odată cu instalarea premierului Filip, care a venit de la București și nu din altă parte. Oricum există felii ale populației care văd în aceste gesturi o legitimare a unui regim pe care ei îl consideră instalat pe nedrept.

Iulian Chifu: „Regimul despre care vorbim este un regim democratic, pro-european, și nu s-a instalat acum, s-a instalat în 2009. Este modul în care privește România ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.

Și, după cum bine știți, este în interesul României și este în strategia sa menținerea orientării pro-europene a Republicii Moldova, sprijinirea pentru a face reforme și a se apropia de Uniunea Europeană. Cât timp la Chişinău va exista un Guvern legitim ales și care va îndeplini aceste criterii și va face reforme, orice Guvern al Republicii Moldova va avea susținere din partea României. Pentru că susținerea nu se acordă unei puteri, nu se acordă unui Guvern, ci se acordă unui stat – statul Republica Moldova, aici, unde trăiesc toți cetățenii Republicii Moldova.

Iar în afara ajutorului rambursabil de care vorbeați Dvs. – prima transă 60 milioane de euro – trebuie de subliniat faptul că vizita premierului Cioloș a venit și cu celelalte cinci milioane de euro. Trei milioane dintre ele se duc la construcția de grădinițe în Republica Moldova. Și acolo nu stă Guvernul, nu stă niciun politician, ci stau copiii cetățenilor Republicii Moldova. 1 milion de euro sunt destinați lucrărilor publice în diferitele localități, la nivelul administrațiilor publice, care sunt conduse de partide diferite, care își au nevoi distincte și sunt pentru cetățenii acelor regiuni.

Eu cred că deja am ajuns prea departe și, dacă îmi permiteți, cred că deja am depășit orice limită. Până la urmă ideea ca „să nu fie bine, pentru că prosperă Guvernul, să nu vină nimic, să fie totul blocat pentru că ar câștiga nu știu ce guvern” este la un moment dat sau la altul deja dincolo, cel puțin, de înțelegerea europeană, a Statelor Unite, a partenerilor dumneavoastră de dezvoltare, a României, în orice caz, și, în orice caz, a românilor. Când ei dau din resursele proprii ale României, le dau pentru frații lor din Republica Moldova și sunt apostrofați sau acuzați că susțin un Guvern sau altul, care este chemat să gestioneze, și există mecanismele de control, acești bani, cu responsabilitatea totală a statului Republica Moldova față de statul România în rambursarea banilor împrumutați. Deci, cred că, deja, tipul acesta de interpretare este dincolo de modul în care putem noi înțelege, în România, bătălia politică de la Chișinău.

Eu cred că Ziua Independenței trebuia să fie și un moment în care fiecare putea să se gândească la aproapele său. Până la urmă există un element comun. În primul rând, suntem cu toții oameni, în al doilea rând este vorba de un moment important istoric pentru Republica Moldova: 25 de ani de la Declarația de Independență, care a însemnat un moment extrem de important, inclusiv care a adus la existența statului. Stat în care toate partidele politice pot acționa democratic și pot aspira la voturile cetățenilor. Sunt lucruri care sunt deja mult mai importante, semnificația istoriei este mult mai importantă și cred că aici sunt elementele de coeziune care ar trebui să apară în momentele în care există asemenea sărbători.

Dacă nu, concluzia faptului că nu avem de a face decât cu o populație și cu niște cetățeni legați doar de faptul că s-au născut pe un teritoriu și că dețin cetățenia Republicii Moldova este evidentă. Și vă confirm, sondajele de opinie chiar așa arată. Nu mai există puncte de coeziune societală în interiorul Republicii Moldova între cetățenii săi. Aici trebuie stabilite liniile, trebuie stabilitate care sunt elementele comune și interesul Republicii Moldova și de unde de acum încolo este spațiul în care se manifestă bătălia politică, oricât de dură, orice mijloace ar fi ea adusă”.

Europa Liberă: Bătălia politică va continua și foarte curând se va înteți pentru că se începe o electorală, o previziune aveți acuma pentru alegerile prezidențiale?

Iulian Chifu: „În momentul de față, lipsa unui candidat unic al dreptei de opoziție pro-europene și a unui candidat care să poată fi susținut de către votanții actualei puteri pro-europene, varianta cea mai probabilă este ca Igor Dodon să devină viitorul președinte al Republicii Moldova, ba mai grav, e foarte posibil ca turul doi să aibă doi candidați pro-ruși la Președinția Republicii Moldova”.

Europa Liberă: De ce ziceți asta?

Iulian Chifu: „Pentru că sondajele de opinie arată că o variantă favorabilă, un candidat bine ales de către Partidul Nostru și Renato Usatîi, care poate să umble prin Republica Moldova și are capacitate de transfer, de susținere publică, deci, Partidul Nostru ar aduce în turul doi acest candidat, cel puțin cu o probabilitate mai mare decât o au un candidat, sau, dacă va fi cazul, mai mulți candidați ai puterii. Ei împart voturile la foarte mulți candidați, comparativ cu cazul în care, pe partea stângă, sau, dacă vreți, în zona pro-rusă, sunt doi candidați care au și își identifică propriile electorate.

Mai există un element foarte clar – Renato Usatîi este persoana și Partidul Nostru este partidul care aduce voturi din nevotanți, este un partid anti-sistem, este singurul care aduce voturile acelor care, de obicei, nu votează. Toate celelalte partide își împart votanții existenți.

Și mai am un argument: una este structura socială pe care o cunoaștem, procentele, mă rog, sperăm să avem și rezultatele recensământului cât mai curând, că, de fapt, aia este imaginea. Pe de altă parte, una este structura populației, alta este structura celor care vin la vot. Și dacă persoanele peste 65 de ani, care reprezintă 20-22 la sută din populație, vin într-o proporție de 55 la sută la vot, prezența lor la vot va fi cea care este determinantă. Am dat cifre aleatorii, însă prezența la vot, capacitatea de mobilizare a cetățenilor la vot este singura care dă, de fapt, proporția reală a rezultatelor.

Și, din punctul acesta de vedere, sunt pesimist, cred că cei care vin la vot și se mobilizează mai bine sunt, mai degrabă, votanți ai partidelor anti-sistem sau ai partidelor pro-ruse.

Această situație, pentru că vorbeam mai devreme de o strategie și de un obiectiv al politicii externe a României, această eventualitate va crea probleme majore României în a se raporta la Republica Moldova. Pentru că și ajutorul financiar, și toate elementele care se fac, se fac pentru orientarea pro-europeană a Republicii Moldova. În momentul în care avem de-a face cu o reorientare strategică, sau cu un președinte pro-rus, sau cu un președinte care vrea federalizarea Republicii Moldova, din acel moment orice tip de relație e pus între paranteze și e rediscutat în cu totul și cu totul alte condiții. O să vedem care vor fi acelea, care sunt angajamentele. Pe de o parte, trebuie să ținem cont și de afirmațiile și politicile aduse până acum, angajamentele acestor persoane luate în diferite capitale. Pe de altă parte, evident, va conta și acțiunea lor, respectiv, ce vor face în momentul în care, eventual, vor ajunge în funcție.

Speranța mea este ca mai degrabă energia aceasta din stradă în bătălia fratricidă pro și anti în cadrul grupului de partide pro-europene, până la urmă, în orientare, să fie cumva depășită și să existe un candidat viabil, care să intre în competiție, să nu mai distribuie voturile, să poată fi împins în turul doi și, eventual, evident, cu susținerea tuturor pro-europenilor, cu o mobilizare bună la vot în turul doi, să câștige alegerile din Republica Moldova. Eu cred că acesta este un obiectiv național, eu cred că acesta ar trebui să fie obiectivul comun între toate forțele politice pro-europene și nu bătălia fratricidă cu „cine guvernează la un moment dat sau altul să se dea la o parte că vin alții” și tot așa.

Lucrurile acestea se vor petrece cu certitudine, sunt alegeri generale, există manifestare și după acest moment, dar cred că este un punct de cotitură și am vaga impresie că el nu este suficient de bine conștientizat în momentul de față de către multitudinea de partide politice. Parcă sunt orbite de ura viscerală, sunt emoții fundamentale în această bătălie. Pot să-mi imaginez și chiar știu multe din motivele care au dus la această ură, sunt imputabile cu certitudine, inclusiv actualii puteri. Au divizat la extrem cetățenii, și partidele, și clasa politică. Însă aici este momentul în care trecem de la nivelul unui politician sau a politicianismului, dacă vreți, generic, la nivelul unui om de stat, a unui vizionar, a cuiva care vrea să fie un lider al statului său”.