În ultima vreme se vorbește foarte mult despre un statut special pe care Chișinăul trebuie să-l prezinte la începutul anului 2017 partenerilor internaționali. Discuțiile serioase despre acest statut au început odată cu preluarea de către Germania președinției OSCE în 2016.

Anume Germania insistă asupra creării acestui concept. În timpul președinției germane s-a reușit reluarea rundelor de negocieri în formatul 5+2, iar la Berlin a fost semnat un protocol care prevede anumite concesii făcute de Chişinău Transnistriei: recunoașterea numerelor de înmatriculare, a diplomelor de studii și încetarea cauzelor penale împotriva așa-numitelor autorități de la Tiraspol.

În viziunea Chișinăului, acești pași mici nu reprezintă un criteriu pentru crearea conceptului de statut special. La baza conceptului de statut special, spune George Balan, vicepremierul pentru Reintegrare, va sta un cadru mult mai larg decât politica pașilor mici. Acest cadru va fi elaborat în conformitate cu Constituția, cu legislația actuală și va fi discutat cu societatea civilă și cu partidele parlamentare și cele extraparlamentare.   

Expertul ucrainean Mihailo Samus, vicedirectorul centrului pentru Dezarmare și Conversie de la Kiev, a declarat pentru Deschide.MD că un asemenea concept ar putea servi drept plafon pentru un eventual statut special oferit Donbasului.

Meier-Klodt: societatea civilă să se implice în reglementarea conflictului  

La Chişinău s-a desfăşurat sesiunea forumului anual de dezbateri privind integrarea europeană a Republicii Moldova cu tematica: Problema Transnistreană și Integrarea Europeană.

La eveniment au ținut discursuri ambasadorul Cord Meier-Klodt, reprezentantul special al preşedinţiei germane la OCSE, George Balan, viceprim-ministrul pentru Reintegrare.  Ambasadorul a menționat că ar vrea ca tema integrării europene să nu joace un rol dominant în cadrul alegerilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Nu putem să nu observăm faptul că ambasadorull a vorbit despre alegerile din Transnistria ca despre un scrutin legal și constituţional. De fapt, Meier-Klodt a pus, practic, semnul egalității între cele două scrutine prezidențiale. „Perioada electorală nu este cel mai potrivit timp pentru un dialog calm și moderat”, a declarat Meier-Klodt.

Perpetuarea păcii pe ambele maluri ale Nistrului va consolida pozițiile Republicii Moldova în Europa și va facilita calea spre integrarea europeană. Meier-Klodt este convins că o istorie de succes este posibilă în Republica Moldova prin asigurarea în continuare a unei autonomii funcționale pentru Găgăuzia, dar și prin asigurarea drepturilor minorităților naționale.

Pentru Germania, în calitatea ei de președinte a OSCE, obiectivul principal a fost reluarea negocierilor în format 5+2. Totodată, reluarea formală a întâlnirilor nu avea sens. Toți partenerii internaționali - OSCE, Rusia șu Ucraina, USA și UE - au fost de acord cu o asemenea abordare. Iar această abordare unanimă a fost materializată la începutul lunii iunie asumarea protocolului de la Berlin, care conține o agendă și pași ce urmează să fă fie implementaţi. Protocolul de la Berlin a fost asumat ca un cadru privind viitoarea rezolvare a conflictului transnistrean și identificarea unui concept al statului special în cadrul Republicii Moldova.        

Referindu-se la declarația privind Liniile roșii ale reglementării transnistrene redactată de societatea civilă, Meier-Klodt a declarat că unele dintre puncte ale declarației le acceptă, în timp ce altele le consideră absolut inoportune și nesemnificative. Pentru Meier-Klodt este important ca societatea moldovenească să depună eforturile ca chestiunea transnistreană să ajungă în vârful priorităților politice ale elitei de la Chișinău. republica Moldova urmează să propună un concept al statutului special al Transnistriei care va servi drept punct de plecare pentru urmarea protocolului de la Berlin.

George Balan: Statutul va fi în conformitate cu Constituția

George Balan a asigurat că din partea Chișinăului există o deschidere pentru continuarea dialogului cu reprezentanții transnistreni. În același timp, Chișinăul se așteaptă la aceeaşi deschidere din partea reprezentanților Tiraspolului: "Acest dialog necesită o abordare pragmatică și echitabilă, ambele părți trebuie să câștige”. Potrivit lui Balan, este puțin probabil să fie atinse evoluții spectaculoase în domeniul elaborării statutului special pentru regiunea transnistreană și a organizării încă a unei runde de negocieri în timpul apropiat din cauza luptei politice din stânga Nistrului.

George Balan a subliniat că, în ceea ce priveşte conceptul de statut special, partea moldovenească vrea să se conducă de un cadru general de reintegrare a Republicii Moldova, iar nu de implementarea pașilor mici. În paralel cu lucrările politice, vor și implementate acțiuni ce ar oferi suport oamenilor de afaceri din regiunea transnistreană și populației de rând.