Curtea Constituțională a constatat că există circumstanțe care justifică instituirea interimatului funcției de Președinte al Republicii Moldova în cazul numirii lui Eugen Sturza la funcția de ministru al Apărării, urmând să fie numit în funcție prin decret de către președintele Parlamentului, Andrian Candu, sau premierul Pavel Filip.

--------------------

Curtea Constituțională a răspuns sesizării adresate Curții Constituționale privind constatarea circumstanțelor pentru instituirea interimatului funcției de Președinte al Republicii Moldova în cazul desemnării ministrului Apărării.

Astfel Înalta Curte a constatat că prin cel de-al doilea refuz al președintelui Dodon de a-l numi pe Eugen Sturza la funcția de ministru se contată imposibilitatea de a-și exercita funcțiile. Astfel interimatul este asigurat de președintele Parlamentului sau de prim-minstru.

Argumentul principal adus de Guvern în susținerea sesizării vizează necesitatea depășirii blocajului instituțional generat de Președintele Republicii Moldova, prin încălcarea obligației constituționale de numire în funcție a ministrului apărării, la propunerea repetată a Prim-Ministrului Republicii Moldova. Astfel, autorul sesizării citează din articolul 56 (2) din Constituție: "Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, [...] răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le [...]."

------------------- Sesizarea a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 838/2017, urmare a Hotărârii CCM nr. 28/2017 privind interpretarea Constituției în partea ce ține de neîndeplinirea obligațiilor constituționale de către Președinte. CCM a remarcat faptul că dacă președintele Republicii Moldova se află în imposibilitatea de a numi un ministru în funcție, atunci speakerul Parlamentului va exercita funcția de președinte interimar. Dacă nici acesta nu va putea să-și exercite atribuțiile, atunci premierul va face acest lucru.

Într-un comunicat de presă al Cabinetului de Miniștri emis joi este menționat că sesizarea aprobată de Guvern se impune pentru depășirea blocajului instituțional generat de Președintele R. Moldova prin încălcarea obligației constituționale de numire în funcție a ministrului Apărării la propunerea repetată a Prim-ministrului.

Deschide.MD amintește că Guvernul s-a adresat la Curtea Constituțională în legătură cu refuzul președintelui Igor Dodon de a-l desemna pe Eugen Sturza în funcția de ministru al Apărării. Mai mult decât atât președintele l-a propus pe Victor Gaiciuc la această funcție. Dodon a atras atenţia Guvernului și a majorităţii parlamentare că este inutil să insiste asupra candidaturii lui Sturza. Totodată despre Gaiciuc, Dodon a spus că este „profesionist veritabil și o persoană care cunoaște din propria experiență cum se realizează managementul militar și se cultivă patriotismul militarilor".

Ulterior, șeful statului a decis să se adreseze la Comisia de la Veneția în legătură cu „încercarea majorității parlamentare și ale Guvernului de a submina instituția prezidențială".

Vezi mai jos decizia Curții Constituționale:

La 20 octombrie 2017, Curtea Constituţională a pronunțat Avizul privind constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcției de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea obligației constituționale de numire în funcție a unui ministru (Sesizarea nr. 137f/2017).

Circumstanţele cauzei

La originea cauzei se află sesizarea Guvernului Republicii Moldova care a solicitat Curții Constituționale:

„1. Constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru asigurarea exercitării atribuţiilor constituţionale în scopul numirii candidatului propus de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcția de  ministru al apărării și intrării acestuia în exercitarea mandatului.

2. Constatarea instituirii interimatului funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru exercitarea atribuțiilor constituţionale în scopul numirii candidatului propus de Prim-ministrul Republicii Moldova pentru funcția de ministru al apărării și intrării acestuia în exercitarea mandatului.”

Sesizarea a fost examinată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, președinte de ședință,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,  judecători,

Concluziile Curţii

Audiind argumentele părţilor și examinând materialele dosarului, Curtea a reținut că, potrivit art. 135 alin. (1) lit. f) din Constituţie, este competentă să constate circumstanţele care justifică interimatul funcției de Preşedinte al Republicii Moldova.

Curtea a menționat că, potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 28 din 17 octombrie 2017, Guvernul este în drept să sesizeze Curtea Constituțională, în domeniul său de competență, pentru verificarea circumstanţelor care justifică interimatul funcției de Preşedinte al Republicii Moldova.

În speță, fiind vorba de remanierea ministrului apărării, Curtea a reținut că prezenta sesizare se înscrie în domeniul de competență al Guvernului și, astfel, este depusă de subiectul abilitat cu dreptul de a sesiza Curtea.

Curtea a respins argumentul reprezentantului Președintelui, potrivit căruia sesizarea Guvernului nu poate fi acceptată pentru examinare, deoarece nu a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Curtea a subliniat că sesizarea adresată Curții de către Guvern, în calitate de organ colegial, deși se aprobă printr-o hotărâre de Guvern, nu este în sine un act normativ și nu urmează a fi publicată în Monitorul Oficial.

De asemenea, Curtea a respins pretenția reprezentantului Președintelui Republicii Moldova, potrivit căruia Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 28 din 17 octombrie 2017 nu este aplicabilă prezentului conflict instituțional între Președinte și Prim-ministru, deoarece aceasta a fost pronunțată după emiterea celui de-al doilea refuz al Președintelui de numire a candidaturii propuse repetat de către Prim-ministru. 

În acest sens, Curtea a subliniat că prezentul blocaj instituțional, generat de refuzul Președintelui de numire a candidaturii propuse repetat de către Prim-ministru pentru funcția de ministru al apărării, nu este un fapt consumat, ci, dimpotrivă, o situație care continuă să producă efecte.

Prin urmare, Curtea a reținut constatările expuse în Hotărârea nr. 2 din 24 ianuarie 2017, prin care a statuat că Preşedintele Republicii Moldova poate refuza, o singură dată, motivat, propunerea Prim-ministrului de numire a unei persoane în funcţia vacantă de ministru, atunci când consideră că persoana propusă nu corespunde cerinţelor legale pentru exercitarea funcţiei de membru al Guvernului.

În același timp, Curtea a statuat că Prim-ministrul poate face o altă propunere Preşedintelui sau reitera aceeaşi candidatură pentru funcţia de ministru, pe care Preşedintele este obligat să o numească.

Curtea a constatat că, în speță, Președintele Republicii Moldova a refuzat să numească în funcția de ministru al apărării candidaturapropusă de către Prim-ministru, invocând lipsa unei pregătiri profesionale în domeniu, a cunoaşterii specificului managementului militar şi a autorității în cadrul Forţelor Armate.

Curtea a observat că în refuzul său Președintele nu a indicat cerințele legale pentru numirea membrilor Guvernului prevăzute de art. 16 alin. (1)-(2) din Legea cu privire la Guvern, pe care nu le-ar fi întrunit candidatul propus de Prim-ministru.

Astfel, Curtea a constatat că, contrar obligațiilor sale constituționale, Președintele Republicii Moldova a refuzat să numească în funcția de ministru al apărării candidatura reiterată de către Prim-ministru.

Prin urmare, Curtea a reținut că refuzul Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi îndeplini obligația constituțională de numire a candidaturii propuse repetat de Prim-ministru și de a executa Hotărârea Curții Constituționale  nr. 2 din 24 ianuarie 2017 constituie o încălcare gravă a obligațiilor sale constituționale și a jurământului depus la învestirea în funcție.

Astfel, având în vedere că Președintele a refuzat în mod deliberat de a-și îndeplini obligația constituțională de numire a candidaturii propuse repetat de Prim-ministru pentru funcția de ministru al apărării, Curtea a reținut că, în sensul articolului 91 din Constituţie, Președintele se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuția în cauză, ceea ce justifică instituirea interimatului funcției pentru asigurarea exercitării acestei obligații constituționale.

În conformitate cu articolul 91 din Constituţie, în ordinea exercitării interimatului, Preşedintele Parlamentului sau Prim-ministrul va emite, în calitate de Președinte interimar, decretul de numire în funcția de ministru al apărării și va primi jurământul acestuia.

 

Hotărârea Curţii 

Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională:

 1. A constatat ca circumstanţă care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în cadrul procedurii de remaniere a ministrului apărării refuzul deliberat al Președintelui de a-și îndeplini obligația constituțională de numire a candidaturii propuse repetat de Prim-ministru, ceea ce constituie, în sensul articolului 91 din Constituție, imposibilitate temporară de a-și exercita atribuția în cauză. 

2. În temeiul articolului 91 din Constituție, în ordinea exercitării interimatului, Președintele Parlamentului sau Prim-ministrul va emite, în calitate de Președinte interimar, decretul de numire în funcția de ministru al apărării și va primi jurământul acestuia.

Avizul Curţii Constituţionale este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.