În cursul campaniei electorale, candidații pot face tot felul de promisiuni, dar, a reamintit președintele Curții Constituționale Alexandru Tănase, Republica Moldova rămâne „un stat cu regim parlamentar. Chiar dacă s-a revenit la alegerile directe ale șefului statului, s-a modificat doar modalitatea de alegere a șefului statului, nu și competențele acestuia".

Într-un interviu cu Europa Liberă, Alexandru Tănase a reamintit că „ În campanie ... se pot face tot felul de promisiuni ... Dar candidaţii, sigur, nu pot oferi nici locuri de muncă, nu pot face nici drumuri şi multe-multe alte lucruri care ... sunt competenţe exclusive ale guvernului".

AlexandruTănase spune că preşedintele republicii are competenţe în două domenii majore, politica de apărare, el este comandantul suprem şi reprezintă statul în relaţiile externe.

"Exact acelaşi model de organizare statală îl veţi găsi şi în alte ţări, şi în Cehia, şi în Lituania. Dar, în principiu, în Lituania este modelul cel mai apropiat de modelul pe care îl avem în Republica Moldova. Preşedintele republicii are competenţe în două domenii majore, politica de apărare, el este comandantul suprem şi în domeniul apărării și securităţii naţionale şeful statului are competenţe destul de importante", spune Tănase.

Preşedintele CC subliniază şi faptul că Preşedintele reprezintă statul în relaţiile externe, "dar aici este necesar de a face o precizare, că acea reprezentare şi acele acorduri pe care le semnează, există o lege aparte la noi care reglementează ce poate semna preşedintele, unde este delimitarea dintre atribuţiile preşedintelui şi guvernului. Într-un fel, partajează aceste atribuţii în partea ce vizează exercitarea politicii externe, la numirea ambasadorilor."

Şi un rol constituţional îl are preşedintele în procesul de desemnare a candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Dar şi în acest caz este vorba de o competenţă a cărei exercitare depinde de o circumstanţă foarte importantă: dacă există o majoritate parlamentară sau dacă nu există.

"Sigur că şeful statului are şi alte atribuţii, legate de dizolvarea Parlamentului ş.a.m.d., dar toate aceste atribuţii la care m-am referit eu sunt inerente statutului unui preşedinte de ţară cu un regim parlamentar de guvernare", a conchis Preşedintele CC.

Despre retragerea distincţiilor: Nu văd nicio problemă. Deşi, sincer să fiu, până acum nu am mai constatat situaţii când în mod absolut voluntar un şef de stat ar retrage distincţii care au fost acordate de alţi şefi de stat. Dacă, bunăoară, sunt hotărâri judecătoreşti sau sunt alte circumstanţe care ar justifica aşa ceva, sigur că legal poate să facă acest lucru.

Despre rolul pe care poate să-l aibă un preşedinte într-o mişcare unionistă: În cazul în care un şef de stat depăşeşte aceste limite, Constituţia prevede instrumente clare pentru a-l sancţiona, fie că este vorba de sancţiuni politice, prin impeachment, suspendare şi demitere, fie că pot fi sancţiuni de ordin penal, dacă, sigur, nivelul de gravitate al acţiunilor sale atinge necesarul cerut de lege. De aceasta, în campanie fie că cineva vine cu mesaje unioniste, pro-europene, fie că avem candidaţi care au mesaje similare, doar că spre zona fostului imperiu sovietic. Acestea sunt mesaje politice, pentru ca oamenii să poată să-şi contureze un punct de vedere asupra viziunilor fundamentale ale candidatului privind dezvoltarea şi locul ţării pentru viitor. Dar nicidecum eu nu le-aş interpreta ca proiecte de politică reală, deoarece preşedintele nu poate angaja o ţară în niciunul din aceste proiecte. Chiar şi acele acorduri eventuale internaţionale, care sunt semnate de preşedinte, ele urmează să producă efecte doar după ce sunt supuse procedurilor de ratificare. 

Despre dreptul preşedintelui de a iniţia referendumuri: În niciun caz el nu poate fi tratat ca un referendum decizional, cu atât mai mult nu poate fi vorba despre referendumuri constituţionale sau ceva de genul acesta. Vreau să vă spun că tendinţa în Europa, în general, este de a manifesta o mare prudenţă, atunci când se recurge la acest instrument. În sistemul moldovenesc preşedintele poate să consulte prin referendum. Dar şi aici nu ştiu cum ar fi posibil să fie desfăşurat un asemenea exerciţiu fără participarea Parlamentului şi guvernului.

Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituțională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune jurămîntul în fața Parlamentului și a Curții Constituționale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri.