Interviu cu Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă
19:35, 02 Septembrie 2016
Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a acordat un interviu pentru Radio Moldova Actualităţi, în cadrul căruia a vorbit despre principalele aspecte ale cooperării moldo-române pe parcursul a 25 de ani de relaţii diplomatice.
- Imediat după declararea Independenţei Republicii Moldova au fost stabilite relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Moldova. Cum apreciaţi evoluţia cooperării bilaterale pe parcursul acestor ani?
- Într-adevăr, pe 29 august anul curent, am aniversat un sfert de veac de relaţii diplomatice dintre România şi Republica Moldova. În această perioadă am înregistrat foarte multe progrese, de asemenea am realizat că sunt multe domenii unde trebuie să lucrăm împreună. Relaţia bilaterală este ghidată de declaraţia comună de instituire a unui parteneriat strategic între cele două ţări, pentru integrarea europeană a Moldovei. Relaţiile noastre sunt mai mult decât relaţii sufleteşti. Avem aceeaşi limbă, istorie, civilizaţie şi cultură.
- Au reuşit aceste două ţări să beneficieze de toate oportunităţile oferite de cadrul juridic stabilit în aceşti 25 de ani?
- Niciodată în diplomaţie nu trebuie să fim mulţumiţi cu ceea ce am obţinut, întotdeauna trebuie să acţionăm pentru a adânci şi diversifica aceste relaţii. Avem cooperări extinse, frumoase, ce pot deveni chiar modele de cooperare regională în foarte multe domenii.
- Pe 7 iulie, anul curent aţi prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Moldova. Care sunt obiectivele mandatului D-stră, menite să consolideze cooperarea bilaterală dintre România şi Republica Moldova?
- Moldova este o prioritate strategică în acţiunea externă a statului român. Susţin profund şi sincer parcursul european al Moldovei şi cred că acest obiectiv este unul realizabil. Obiectivul poate fi atins în condiţiile în care vor fi depuse în continuare eforturile necesare. De asemenea, ar trebui promovate acele proiecte menite să consolideze legăturile cu România, atât la nivel interpersonal, cât şi instituţional. Un alt obiectiv vizează procesul profund la nivelul cetăţenilor de conectare strategică, politică, dar şi fizică a Republicii Moldova la spaţiul european.
- Făcând trimitere la mesajul transmis după prezentarea scrisorilor de acreditare, „România rămâne cel mai solid şi mai onest partener al Chişinăului în parcursul său european”. Care sunt reperele politice externe ale României?
- Republica Moldova este deja inclusă în AND-ul instituţional al structurilor guvernamentale din România, al autorităţilor locale. La modul cooperării între ministere nu cred că există un domeniu în care să nu putem găsi cel puţin un proiect de succes. Ne-am asumat şi ne vom asuma şi în continuare acest obiectiv.
- Dar ce trebuie să întreprindă Republica Moldova pentru a-şi recâştiga încrederea din partea UE, pierdută din cauza unor crize politice?
- Moldova trebuie să continuie pe calea promovării credibile şi vizibile a reformelor. Ştim că au fost făcuţi până acum paşi importanţi în acest sens. Suntem încurajaţi de faptul că în luna iulie a fost încheiat la nivel tehnic un acord de cooperare cu Moldova. Trebuie însă de întreprins şi în continuare o serie de acţiuni şi măsuri. Eu cred că autorităţile de la Chişinău vor îndeplini toate obiectivele necesare pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Etapa cea mai grea va urma, iar aceasta vizează implementarea promisiunilor asumate, a angajamentelor, reformelor. Doar în felul acesta Moldova îşi poate recăpăta încrederea în faţa partenerilor externi. România este dispusă să contribuie la acest process.
- Premierul român, Dacian Ciloş, aflat într-o vizită oficială la Chişinău pe data de 25 august, a reiterat faptul că Bucureştiul îşi doreşte extinderea gazoductului Iaşi-Chişinău, până la Chişinău, pentru a oferi o alternativă energetică acestei ţări. În prezent, Republica Moldova nu beneficiază de finanţare externă, nu este capabilă să realizeze acest obiectiv. Ar putea România din contul ajutorului de 100 de milioane de euro, acordate ţării noastre, să susţină acest proiect important?
- În ziua vizitei premierului român, Dacian Cioloş, a avut loc şi o reuniune a grupului investiţional în domeniul cooperării pentru interconectare energetică. Cu acel prilej, a fost semnat un acord de cooperare între Transgaz şi Vestmoldtransgaz, acord ce presupune inclusiv înfiinţarea unei filiale a Transgazului la Chişinău. Acest element de parcurs este esenţial pentru extinderea gazoductului Iaşi-Chişinău. În perioada următoare, experţii din cele două ţări trebuie să decidă asupra formulelor celor mai potrivite de avansare a acestui proiect. Nu aş spune că acel ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro va fi destinat finanţării gazoductului. Avem în vedere alte proiecte ce credem că au un impact mai mare la nivelul societăţii, mă refer la extinderea programului privind grădiniţele, dar şi la donarea unor microbuze pentru transportarea elevilor, dar şi o cooperare la nivelul autorităţilor locale.
- Sărbătoarea Limbii Române, iniţiată la Chişinău în anul 1989, se consemnează şi în România, dar s-a extins în ultima vreme în toate comunităţile de români. Există o strategie a Guvernului României în vederea menţinerii identităţii lingvistice a românilor din afara graniţelor?
- Este o onoare pentru mine să celebrez această zi în calitate de ambassador al României în Republica Moldova. Decizia luată de Parlamentul României, de a serba Ziua Limbii Române, vine să afirme şi mai puternic că avem aceeaşi limbă, cultură şi etnie. De asemenea, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe există un departament pentru relaţiile cu românii de pretutindeni. Acest departament gestionează proiectele menite să contribuie la încurajarea comunităţilor de români, care doresc limba română prin programe şcolare, donaţie de carte, prin activităţi destinate în special românilor din afara graniţelor. România va încuraja şi în continuare pe cei care doresc să păstreze limba română.
- Într-adevăr, pe 29 august anul curent, am aniversat un sfert de veac de relaţii diplomatice dintre România şi Republica Moldova. În această perioadă am înregistrat foarte multe progrese, de asemenea am realizat că sunt multe domenii unde trebuie să lucrăm împreună. Relaţia bilaterală este ghidată de declaraţia comună de instituire a unui parteneriat strategic între cele două ţări, pentru integrarea europeană a Moldovei. Relaţiile noastre sunt mai mult decât relaţii sufleteşti. Avem aceeaşi limbă, istorie, civilizaţie şi cultură.
- Au reuşit aceste două ţări să beneficieze de toate oportunităţile oferite de cadrul juridic stabilit în aceşti 25 de ani?
- Niciodată în diplomaţie nu trebuie să fim mulţumiţi cu ceea ce am obţinut, întotdeauna trebuie să acţionăm pentru a adânci şi diversifica aceste relaţii. Avem cooperări extinse, frumoase, ce pot deveni chiar modele de cooperare regională în foarte multe domenii.
- Pe 7 iulie, anul curent aţi prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Moldova. Care sunt obiectivele mandatului D-stră, menite să consolideze cooperarea bilaterală dintre România şi Republica Moldova?
- Moldova este o prioritate strategică în acţiunea externă a statului român. Susţin profund şi sincer parcursul european al Moldovei şi cred că acest obiectiv este unul realizabil. Obiectivul poate fi atins în condiţiile în care vor fi depuse în continuare eforturile necesare. De asemenea, ar trebui promovate acele proiecte menite să consolideze legăturile cu România, atât la nivel interpersonal, cât şi instituţional. Un alt obiectiv vizează procesul profund la nivelul cetăţenilor de conectare strategică, politică, dar şi fizică a Republicii Moldova la spaţiul european.
- Făcând trimitere la mesajul transmis după prezentarea scrisorilor de acreditare, „România rămâne cel mai solid şi mai onest partener al Chişinăului în parcursul său european”. Care sunt reperele politice externe ale României?
- Republica Moldova este deja inclusă în AND-ul instituţional al structurilor guvernamentale din România, al autorităţilor locale. La modul cooperării între ministere nu cred că există un domeniu în care să nu putem găsi cel puţin un proiect de succes. Ne-am asumat şi ne vom asuma şi în continuare acest obiectiv.
- Dar ce trebuie să întreprindă Republica Moldova pentru a-şi recâştiga încrederea din partea UE, pierdută din cauza unor crize politice?
- Moldova trebuie să continuie pe calea promovării credibile şi vizibile a reformelor. Ştim că au fost făcuţi până acum paşi importanţi în acest sens. Suntem încurajaţi de faptul că în luna iulie a fost încheiat la nivel tehnic un acord de cooperare cu Moldova. Trebuie însă de întreprins şi în continuare o serie de acţiuni şi măsuri. Eu cred că autorităţile de la Chişinău vor îndeplini toate obiectivele necesare pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Etapa cea mai grea va urma, iar aceasta vizează implementarea promisiunilor asumate, a angajamentelor, reformelor. Doar în felul acesta Moldova îşi poate recăpăta încrederea în faţa partenerilor externi. România este dispusă să contribuie la acest process.
- Premierul român, Dacian Ciloş, aflat într-o vizită oficială la Chişinău pe data de 25 august, a reiterat faptul că Bucureştiul îşi doreşte extinderea gazoductului Iaşi-Chişinău, până la Chişinău, pentru a oferi o alternativă energetică acestei ţări. În prezent, Republica Moldova nu beneficiază de finanţare externă, nu este capabilă să realizeze acest obiectiv. Ar putea România din contul ajutorului de 100 de milioane de euro, acordate ţării noastre, să susţină acest proiect important?
- În ziua vizitei premierului român, Dacian Cioloş, a avut loc şi o reuniune a grupului investiţional în domeniul cooperării pentru interconectare energetică. Cu acel prilej, a fost semnat un acord de cooperare între Transgaz şi Vestmoldtransgaz, acord ce presupune inclusiv înfiinţarea unei filiale a Transgazului la Chişinău. Acest element de parcurs este esenţial pentru extinderea gazoductului Iaşi-Chişinău. În perioada următoare, experţii din cele două ţări trebuie să decidă asupra formulelor celor mai potrivite de avansare a acestui proiect. Nu aş spune că acel ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro va fi destinat finanţării gazoductului. Avem în vedere alte proiecte ce credem că au un impact mai mare la nivelul societăţii, mă refer la extinderea programului privind grădiniţele, dar şi la donarea unor microbuze pentru transportarea elevilor, dar şi o cooperare la nivelul autorităţilor locale.
- Sărbătoarea Limbii Române, iniţiată la Chişinău în anul 1989, se consemnează şi în România, dar s-a extins în ultima vreme în toate comunităţile de români. Există o strategie a Guvernului României în vederea menţinerii identităţii lingvistice a românilor din afara graniţelor?
- Este o onoare pentru mine să celebrez această zi în calitate de ambassador al României în Republica Moldova. Decizia luată de Parlamentul României, de a serba Ziua Limbii Române, vine să afirme şi mai puternic că avem aceeaşi limbă, cultură şi etnie. De asemenea, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe există un departament pentru relaţiile cu românii de pretutindeni. Acest departament gestionează proiectele menite să contribuie la încurajarea comunităţilor de români, care doresc limba română prin programe şcolare, donaţie de carte, prin activităţi destinate în special românilor din afara graniţelor. România va încuraja şi în continuare pe cei care doresc să păstreze limba română.
Sursa: TRM
