Rușii califică Declarația cu privire la Liniile Roșii ale Reglementării Transnistrene, semnată de mai mulți oameni de cultură și știință, diplomați, jurnaliști și politicieni, drept un element din „războiului hibrid” purtat de Republica Moldova împotriva Transnistriei.

Rușii califică Declarația cu privire la Liniile Roșii ale Reglementării Transnistrene, semnată de mai mulți oameni de cultură și știință, diplomați, jurnaliști și politicieni, drept un element din „războiului hibrid” purtat de Republica Moldova împotriva Transnistriei.

Mark Tkaciuk, fost membru al PCRM și, de asemenea, fost consilier al președintelui Voronin, ridiculizează nu doar declarația în sine, ci și pe semnatari, cei mai importanți „consumatori” – zice el – ai ajutorului venit de la donatorii occidentali. Aceştia – spre a-l rezuma în continuare - caută peste tot „forțe obscure” – un eufemism prin care subînţeleg nu doar Rusia, ci şi Germania, acum la cârma OSCE.

Războiul hibrid împotriva Transnistriei

NOVOSTIPMR.COM a publicat un articol intitulat „Cea mai bună apărare este atacul”, în care, între altele, se afirmă că Moldova ar fi pe cale să folosească tactica pământului pârjolit în războiul hibrid împotriva Transnistriei...

Comentatorul susţine că declarația este redactată pe un ton agresiv, victimizant și mizantropic și că aceasta trage linia sub perioada de relaționare adecvată în cadrul pocesului de negocieri moldo- transnistrean.

Potrivit sursei, textul declarației ar fi fost scris cu avizul ministrului pentru Reintegare, George Balan, și a echipei sale şi ar fi o confirmare a revizuirii abordării față de negocierile cu Transnistria. „Se va încerca o presiune unilaterală, cu complicitatea Ucrainei, și utilizarea unui set de instrumente proprii războiului hibrid, care vor avea scopul creării unor condiții insuportabile pentru business și cetățeni. Astăzi are loc reactivarea mecanismelor de presiune militară și politică, ce au fost ultima dată utilizate în anul 1992, dar și metode presiune economică, care au adus Moldovei anumite avantaje în 2006, odată cu blocarea exportului transnistrean”.

Transnistrenii nu vor respecta Constituția RM

Comentatorul continuă că Declarația cu privire la Liniile Roșii ale Reglementării Transnistrene se încheie cu un apel ultimativ către autoritățile Republicii Moldova să negocieze numai cu acei reprezentanți ai regiunii transnistrenecare nu au comis crime și nu au urmărit cetățeni ai Republicii Moldova și nu urmăresc scopuri care sunt în contradicție cu Constituția Republicii Moldova, menționează autorul articolului. Această cerere, crede autorul, este o subminare directă a procesului de negocieri deja stabilit. „La negocieri, din partea Transnistriei participă președintele transnistrean și persoanele care au fost delegate de președinte, care nu dețin un rang mai jos de viceministru. Închipuiți-vă că toți acești reprezentanți ai Transnistriei vor fi dispuși să lucreze în cadrul Constituției Republicii Moldova, ignorând rezultatele referendumului transnistrean, constituția transnistreană și concepția politicii externe a Transnistriei. Acest lucru ar fi o infracțiune împotriva bunului simț și logicii elementare.  

Politica pașilor mici

„Reflectând asupra genezei vendetei moldovenești față de procesului de negociere în ansamblu, trebuie să afirmăm că originile sale se află în incapacitatea părții moldovenești de a implementa constant paradigma cu privire la soluționarea conflictului transnistrean, pe care a adoptat-o odată. Republica Moldova a căzut de acord în 2012 să urmeze politica pașilor mici pentru a construi o atmosferă de încredere în relațiile cu Transnistria”, spune expertul.

Potrivit acestuia, toți participanții la procesul de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean ar trebui să se unească în jurul platformelor pentru dialog deja existente, pentru a restabili funcționalitatea acestor platforme. În cazul în care, procesul de negocieri va avea un caracter durabil și de succes, Republica Moldova nu va putea găsi argumente pentru a-și justifica atacul agresiv asupra mecanismelor de dialog existente. Dacă acest lucru nu va fi atins și dacă părțile nu vor reveni la masa de negocieri așa cum prevede „Protocolul de la Berlin”, atunci mediatorii internaționali vor trebui să caute urgent noi soluții pentru a rezolva încă o criză în spațiul eurasiatic, conchide expertul.

„Forțele obscure” ale lui Tkaciuk

Mark Tkaciuk i-a ironizat pe semnatari pentru faptul că aceștia nu se ostenesc să caute „forțe obscure” ce vor, cu orice preț, să submineze integritatea Republicii Moldova. Tkaciuk spune că, pentru semnatari, o forță obscură a devenit Germania, președinta în exercițiu a OSCE.      

„Autorii declarației au ieșit în mod deschis, fără să se ascundă, în două ipostaze: în primul rând, ei au preluat rolul de susținători ai Războiului Rece dintre Europa și Rusia, adică sunt adepții divizării geopolitice perpetue a Moldovei.  Iar în al doilea rând, ei și-au asumat rolul de avocați ai unui Guvern neajutorat și inactiv”, declară Tkaciuk.

Acesta se întreabă cum de puterea oligarhică a reușit să realizeze această comandă. „A recurs la serviciile unor ambasade din Europa, care sunt nemulțumite de Rusia? Sau a recurs la niște metode tradiționale?”, se întreabă Mark Tkaciuk . 

Conform Protocolului de la Berlin, „părţile au confirmat disponibilitatea de a continua reuniunile la nivel de grupuri de lucru şi reprezentanţi politici până la conferinţa din iulie în Bavaria", pentru a atinge o serie de înţelegeri. În protocol sunt indicate şapte puncte, asupra cărora trebuie să se lucreze. Printre acestea sunt apostilarea diplomelor eliberate în Transnistria, circulația automobilelor înmatriculate în stânga Nistrului, dosarele penale, etc. La finalul documentului părţile reiterează angajamentele asumate de a soluţiona toate subiectele doar la masa de negocieri, cu ajutorul şi sprijinul OSCE, Rusiei și al Ucrainei. Experții atenționaat că autoritățile de la Chişinău sunt presate să facă concesii importante în favoarea Tiraspolului și accentuat că acest lucru ar putea submina bazele statului Republica Moldova.