Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, se conduce, în primul rând, de legea bisericească, și nu de cea a statului, iar dacă Ministerul Justiției va sancționa Biserica, acest fapt va provoca un „război civil”, consideră episcopul.

Curtea Constituțională din Republica Moldova (CCM) a validat alegerile prezidențiale, chiar dacă a admis că în cadrul scrutinului au avut loc încălcări grave. Una dintre abaterile grave de la norma legală este implicarea Bisericii în campania electorală.

Ministerul Justiției va acționa biserica în instanță

Curtea a acceptat argumentele Maiei Sandu privind implicarea agresivă în cadrul alegerilor prezidențiale a reprezentanților Mitropoliei Moldovei. CCM se referă, în special, la Mitropolitul Vladimir și Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, care au utilizat un limbaj extremist, xenofob, homofob și sexist la adresa Maiei Sandu. „Aceste fapte fiind de notorietate publică şi confirmate de rapoartele observatorilor naționali și internaționali”, a spus Curtea. CCM a cerut Parlamentului să adopte niște mecanisme clare și prompte pentru a nu admite implicarea Bisericii în campania electorală, iar Ministerului Justiției i-a amintit că acesta poate să acționeze în instanța cultele care încalcă legea. Totodată, CCM a menționat posibilitatea sistării unui cult religios pe o perioadă de un an pentru implicare în politică.

Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a spus pentru Deschide.MD că instituţia nu s-a sesizat marginea recomandării Curții, deoarece e preocupat, acum, de chestiuni mult mai importante.

Cheibaș n-are treabă

Rugat să comenteze propunerile CCM, părintele Vadim Cheibaș, secretarul Mitropoliei Moldovei şi purtătorul de cuvânt al mitropolitului, a spus să-l contactăm într-o jumătate de oră. L-am întrebat dacă ne va răspunde, a spus "Da" și a închis telefonul. După o jumătate de oră, însă, nu a răspuns la telefon și nici la mesajul pe care i-am trimis.   

Episcopul Ioan de Soroca, vicar mitropolitan, persoana responsabilă pentru comunicarea în diverse cazuri ce țin de biserică și stat, a declarat pentru Deschide.MD că nu cunoaște nimic despre recomandarea Curții Constituționale. El nu este la curent cu decizia CCM din 13 decembrie, dar susţine că Mitropolia regretă implicarea preoților în campania electorală și chiar i-a îndrumat pe clerici să nu se implice în politică.  

„Eu nu sunt la curent cu această informație, dar, evident, regretăm de fiecare dată când cineva dintre slujitorii cultului se implică în campania electorală, când cineva din slujitorii noștri încearcă să facă politică. Potrivit concepției sociale a bisericii, preoții nu au dreptul să se implice în nicio activitate politică, cu precădere în campania electorală”.

Mitropolia regretă, dar nu sancționează

Episcopul Ioan neagă faptul implicării Mitropolitului Vladimir în campanie și spune că acesta nu a făcut agitație pentru niciunul dintre candidați.  „În cazul Înaltpreasfințitului Mitropolitul Vladimir, vreau să vă spun că el nicicând nu face politică. Înaltpreasfințitul vine cu anumite îndemnuri, adresate poporului, dar să pledeze pentru un anume candidat în perioada electorală, nu face din astea”, spune episcopul.

Cu referire la acțiunile episcopului Marchel, episcopul a subliniat că Mitropolia „regretă implicare lui în politică”. Totodată, Marchel este episcop eparhiot și urmează să vină cu explicații în acest sens.

Totodată, Episcopul Ioan de Soroca consideră afirmația privind posibilitatea legală de a suspenda cultul religios, drept nefondată, deoarece Biserica Ortodoxă din Moldova este biserică majoritară și nimeni nu-i poate sista activitatea.

Întrebat dacă Mitropolia îi va sancționa cumva pe acei preoți care s-au implicat în campania electorală, Episcopul Ioan de Soroca a menționat că biserica de fiecare dată îi atenționează pe preoți să nu se implice în politică.

Marchel respectă legea bisericească  

Contactat de Deschide.MD,  Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, spune că el respectă legea bisericească, iar legea bisericească, potrivit lui Marchel, nu contravine legilor statului și nu se va opune niciodată acestora. „Dacă statul și parlamentul nostru vor elabora anumite legi care vor fi în detrimentul convingerilor mele religioase, mă vor impune să renunț la poziția și tradiția bisericească, eu nu voi respecta aceste legi. În ceea ce privește implicarea în politică, eu m-am ridicat întru păstrarea tezaurului nostru bisericesc. Nu vreau ca cineva să-l irosească, indiferent cine e. De fiecare dată așa va fi”, spune Episcopul Marchel.

Episcopul crede că demnitarii statului își vor demonstra înțelepciunea atunci când vor armoniza legile statului cu legile bisericești astfel ca să nu fie contradicție între ele. „Să nu mă impună pe mine ca cetățean al statului să renunț la convingerile mele religioase. Eu nu sunt extremist, sunt unul dintre cei 93,6% din credincioșii pravoslavnici”, spune Marchel.

„Sancționarea bisericii înseamnă război civil”

Dacă va fi vizat de Ministerul Justiției, Marchel va găsi suficiente argumente pentru a-și apăra alegerea, deoarece el nu s-a implicat în alegeri, ci s-a expus pentru părstrarea „tezaurului bisericesc”.

Totodată, dacă parlamentul va institui un mecanism privind sancționarea promptă și imediată a slujitorilor bisericii pentru implicarea în politică, Marchel va condamna personal acest lucru. „Mai mult ca atât, vreau să vă spun că sancționarea bisericii înseamnă război civil! Deoarece sancționarea cultului, așa cum înțeleg eu, înseamnă restricționarea prestării serviciilor duhovnicești și bisericești sau chiar închiderea bisericilor”, a punctat Episcopul Marchel.

Desant ortodox la întâlnirea cu Igor Dodon 

Președintele ales Igor Dodon a organizat o întâlnire cu slujitorii bisericești pe 14 decembrie în nordul republicii unde, probabil, a mulțumit preoților pentru susținerea în campania electorală. „Astăzi, în capitala de nord a țării, am avut o întrevedere cu Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel și cu un sobor de preoți ai Episcopiei.

Una din prioritățile mele în funcția de Președintele al Republicii Moldova va fi păstrarea valorilor creștin-ortodoxe, care reprezintă fundamentul spiritual al statalității și identității noastre”, a scris Dodon pe Facebook. 

Menționând despre implicarea în campania electorală, Curtea Constituțională s-a referit la declaraţia din 27 octombrie 2016 a cet. Cantarean Nicolae (Mitropolit al Chişinăului şi al Întregii Moldove Vladimir); la conferinţa de presă organizată de 4 reprezentanţi ai Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove, care au fost instigaţi de cetățeanul Mihăescu Nicolae (episcop Marchel); la instigarea călugărului Nicolae de la Mănăstirea Japca; la afișarea în public a contracandidatului în compania reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe din Moldova sau în incinta lăcaşurilor de cult.

Recomandarea Curții Constituționale

Curtea Constituțională s-a referit în mod special la articolul 15 alin. (2) din Legea nr. 125 din 11 mai 2007 privind libertatea de conştiinţă, de gândire şi de religie:

„Cultele religioase şi părţile lor componente se vor abţine de la exprimarea sau manifestarea publică a preferinţelor lor politice sau favorizarea vreunui partid politic ori a vreunei organizaţii social-politice.”

Menționăm că Înalta Curte a reținut că efectuarea agitaţiei electorale, desfăşurarea acţiunilor prin care se încalcă Constituţia Republicii Moldova, constituie temeiuri pentru suspendarea activităţii cultelor religioase şi a părţilor lor componente (Articolul 24 din Legea privind libertatea de conștiință). Curtea a menționat că activitatea cultelor religioase şi a părţilor lor componente poate fi suspendată pe cale judiciară, pe o perioadă de până la un an. În cazul în care cultele religioase sau părţile lor componente desfăşoară acţiuni grave, activitatea acestora poate fi încetată pe cale judiciară. Ministerul Justiţiei are dreptul de a acţiona în instanţa de judecată cultele religioase sau părţile lor componente înregistrate pentru suspendarea sau încetarea activităţii acestora dacă prezintă dovezi concludente privind existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute de lege.

Curtea a constatat că toate autorităţile statului responsabile de procesul electoral şi activitatea cultelor religioase nu şi-au onorat obligaţia pozitivă de a împiedica şi sancţiona implicarea cultelor religioase în procesul electoral. Din aceste considerente, Curtea a emis o adresare Parlamentului în vederea instituirii unor mecanisme sancționatorii prompte și imediate, inclusiv în ordine penală, pentru orice tentativă de implicare a cultelor religioase în campaniile electorale.