Moldovenii sunt încă nostalgici după URSS, mulţi consideră că în ţara noastră ar trebui să se vorbească limba moldovenească, iar 14% din populaţie reprezintă nucleul dur al unioniştilor, arată datele unui sondaj de opinie realizat de IMAS în parteneriat cu portalul Deschide.MD şi Conflict Prevention and Early Warning Center.

Moldovenii sunt încă nostalgici după URSS, mulţi consideră că în ţara noastră ar trebui să se vorbească limba moldovenească, iar 14% din populaţie reprezintă nucleul dur al unioniştilor, arată datele unui sondaj de opinie realizat de IMAS în parteneriat cu portalul Deschide.MD şi Conflict Prevention and Early Warning Center. 

Studiul examinează aspecte identitare (autodefinire, mândrie naţională, limbă etc.), percepţii privind relaţiile dintre cetăţeni, problemele socio-politice de actualitate, proiecţii asupra viitorului Republicii Moldova.

Limba vorbită

Întrebaţi care părere cred că reflectă mai bine adevărul despre limba vorbită în Republica Moldova, 54% dintre respondenţi au spus că limba moldovenească este la fel ca limba română. Alte 43% consideră limba moldovenească este diferită de limba română, iar 3% nu au ştiut ce să răspundă.

Când au fost întrebaţi ce limba ar trebui folosită pentru comunicarea între grupurile etnice din Republica Moldova, 59% - au răspuns că limba moldovenească, 21% au optat pentru limba română, iar 16% - pentru limba rusă. 

Mândria naţională

Rezultatele sondajului arată un procent detaşat cu mult în ceea ce priveşte mândria moldovenilor. 69% dintre respondenţi au spus că sunt foarte mândri şi mândri într-o anumită măsură de faptul că sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. 28% dintre persoanele chestionate au spus că nu sunt mândri sau că nu prea sunt mândri. 

Relaţiile între etnii

Cât ţine de relaţiile între etniile care locuiesc în Republica Moldova, mai mult de jumătate dintre respondenţi consideră că acestea poartă un caracter de colaborare. Cât ţine de nota conflictuală, ea se atestă cel mai mult între moldovenii şi ruşii din ţara noastră. 25% dintre persoanele chestionate cred că ruşii şi moldovenii au relaţii conflictuale între ei, 13% consideră că cele două etnii se ignoră reciproc, iar 54% sunt de părerea că între ei sunt relaţii de colaborare. 

La polul opus se află relaţiile dintre moldoveni şi români. În cazul celor două etnii, doar 5% dintre respondenţi califică relaţiile drept conflictuale, 13% consideră că ar fi vorba de un ignor reciproc, iar 71%  spun că românii şi moldovenii din ţara noastră sunt în relaţii de colaborare.

Ecourile trecutului

Sondajul a inclus întrebări legate şi de trecutul istoric. Concluziile generale ne vorbesc despre o nostalgie încă destul de puternică a moldovenilor faţă de URSS. Deşi 40% dintre respondenţi spun că dacă ar fi acum în 1991 ar opta pentru destrămarea URSS şi independenţa RM, alte 37% ar prefera să rămână în componenţa fostei uniuni sovietice. 14% ar fi ales ca Republica Moldova să devină componentă a României. 

Întrebaţi de ce este legată mai mult istoria Republicii Moldova, 44% dintre cei chestionaţi au spus că de URSS, 12% - de România, iar 37% - de ambele puteri.

Totodată, 54% consideră că independenţa RM s-a dovedit a fi un lucru bun, pe când 40% cred că independenţa nu s-a dovedit a fi un lucru bun. 

Proiecţii de viitor

O altă întrebare din sondaj s-a referit la opinia respondenţilor faţă de cum vor fi următorii 25 de ani pentru Republica Moldova. 19% dintre ei sunt de părarea că anii care vin vor fi mai răi decât primii, 33% - că vor fi la fel ca primii şi 30% - că vor fi mai buni decât primii. 

Totodată, 31% dintre cei chestionaţi cred că peste alţi 25 de ani, Republica Moldova va fi în continuare un stat independent, 21% - că RM va fi membră a Uniunii Europene, 14% - ca va fi membră a Uniunii vamale şi 8% - că va fi unită cu România. 

Sondajul "Libertatea de a fi liberi. Concluzii după 25 de ani" a fost realizat în perioada 25 iulie - 09 august pe un eşantion de 1144 de persoane şi are o marjă de eroare de +/- 3%.