Curtea Constituțională a publicat hotărârea motivată a deciziei prin care pachetul de măsuri „anti-criză” a Guvernului Chicu a fost declarat neconstituțional. Magistrații Înaltei Curți au atras atenția asupra faptului că angajarea de răspundere a Guvernului a avut loc cu încălcarea procedurii constituționale. Potrivit lor, etapa prezentării inițiativei Guvernului în fața Parlamentului este centrală și indispensabilă procedurii de angajare a răspunderii.

„Curtea a constatat că prin Hotărârea nr. 213 din 1 aprilie 2020, Guvernul a declanșat procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege. Acesta a fost înregistrat în Secretariatul Parlamentului și în ziua în care s-a convocat ședința Parlamentului. Prim-ministrul Republicii Moldova se afla în sala de ședințe a legislativului, fiind pregătit să le prezinte deputaților proiectul de lege. Astfel, Curtea a considerat că Guvernul a întreprins toate acțiunile necesare pentru a putea prezenta proiectul de lege în fața Parlamentului, așa cum o impune articolul 1061 alin. (1) din Constituție. 

Pe de altă parte, Curtea a observat că Parlamentul a fost convocat în ședință plenară, însă prezentarea proiectului de lege de către reprezentantul Guvernului în fața Parlamentului nu a fost posibilă, pentru că ședința nu a fost deliberativă”, se menționează în analiza Curții.

Magistrații atraga atenția asupra faptului că pachetul „anti-criză” a fost considerat adoptat de către Parlament chiar dacă ședința plenară a Parlamentului din 2 aprilie 2020 a eșuat.

„Curtea a reiterat că termenul de trei zile din articolul 1061 alin. (2) din Constituție curge de la data prezentării proiectului de lege în fața Parlamentului și acest termen este stabilit pentru depunerea moțiunii de cenzură și, implicit, pentru dobândirea caracterului de „text adoptat” al proiectelor de lege în cazul nedepunerii în acest termen. Acest termen nu începe să curgă decât după prezentarea de facto a proiectului de lege în ședința plenară a Parlamentului. Prin urmare, Parlamentul putea să convoace o nouă ședință plenară pentru ca Guvernul să poată prezenta proiectul de lege în cadrul angajării răspunderii. În această cauză, Curtea a observat că procedura în discuție nu a avut loc. Curtea a reținut că, în speță, neîntrunirea cvorumului necesar constituie o tentativă eșuată a angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege în fața Parlamentului”, menționează Înalta Curte.

Curtea a notat că Constituția nu stabilește nicio excepție de la obligativitatea prezentării angajării răspunderii asupra unui proiect de lege în şedinţa plenară, iar desfășurarea ședinței plenare este obligatorie și în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară.

„A fortiori, prezentarea proiectului de lege este obligatorie atunci când Parlamentul se află în sesiune ordinară. Acest fapt este valabil și în situația în care este declarată starea de urgență. Curtea notează că Legea Fundamentală interzice expres, prin articolul 85 alin. (4), dizolvarea Parlamentul în timpul stării de urgență, aceasta fiind una din garanțiile constituționale ale controlului parlamentar asupra executivului în situații excepționale. În viziunea Comisiei de la Veneția, Parlamentul exercită un control foarte important asupra punerii în aplicare a stării de urgență, care ar înceta dacă Parlamentul ar fi dizolvat”, susțin magistrații CCM.

Astfel, Curtea a reținut că prin faptul că ședința plenară nu s-a desfășurat și prin faptul că Guvernului nu i-a fost acordată posibilitatea de a prezenta proiectul de lege în fața Parlamentului, legislativul a făcut imposibilă depunerea moțiunii de cenzură în cadrul unei asemenea proceduri excepționale.

„Prin acest fapt, Parlamentul a făcut imposibil controlul parlamentar asupra procedurii angajării răspunderii. Curtea a reiterat că procedura angajării răspunderii Guvernului nu exclude şi nu poate fi folosită pentru a exclude controlul parlamentar prin iniţierea unei moţiuni de cenzură. Curtea a menționat că posibilitatea înaintării moțiunii de cenzură reprezintă instrumentul principal de exercitare a controlului parlamentar în contextul angajării răspunderii Guvernului, de la care Parlamentul nu poate renunța prin neacordarea posibilității Guvernului de a-și angaja răspunderea în ședință plenară”, precizează Înalta Curte.

În acest sens, magistrații au atras atenția asupra faptului că angajarea răspunderii Guvernului nu poate împiedica Parlamentul să-și îndeplinească rolul său de unica autoritate legiuitoare, pentru că procedura asumării răspunderii de către Guvern se derulează în faţa Parlamentului şi se desfăşoară sub supravegherea şi sub controlul său.

„Acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, ar echivala cu transformarea acestei autorităţi într-o autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul”, susțin magistrații CCM.

Amintim că Curtea Constituțională a admis luni, 13 aprilie, sesizările deputaților din opoziție cu privire la proiectul de lege privind angajarea de răspundere a Guvernului pentru modificarea Legii Bugetului de stat pentru anul 2020. Astfel, magistrații Înaltei Curți au considerat că realocarea a peste 810 milioane de lei, dar și mai multe înlesniri vamale și fiscale sunt ilegale.

Detalii: Curtea Constituțională: Angajarea răspunderii Guvernului Chicu, neconstituțională

Deputații din partea fracțiunilor PAS, PPDA, „Pro Moldova”, dar și parlamentarul neafiliat Alexandr Oleinic, au depus 5 sesizări la Curtea Constituțională împotriva modificărilor Legii Bugetului de stat pentru anul 2020 pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.

Detalii: Modificările fiscale asumate de Chicu, contestate de cinci ori la CCM

Mai exact, deputații atrag atenția asupra faptului că Executivul, în pachetul de sprijin „social-economic” a introdus mai multe prevederi care nu au nicio urgență. Este vorba despre înlesnirile pentru magazinele duty-free, dar și prelungirea posibilității de expunere vizibilă a produselor de tutun în spații comerciale.

Detalii: Curtea Constituțională suspendă legea pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea