Mihai Bologan, director executiv iData, doctor în economie, a realizat un comentariu pentru Deschide.MD pe marginea sondajului realizat de IDIS „Viitorul” în luna ianuarie curent. Potrivit lui Mihai Bologan, acest sondaj a făcut claritate privind modul de alegere a președintelui statului, a demonstrat că cetățenii nu înțeleg corect ce înseamnă amnistia fiscală și a relevat de ce 18% este un scor bun pentru Partidul Acțiune și Solidaritate.

Procentul mai mic al celor care au afirmat că direcția este greșită. Pot explica acest fapt doar prin euforia cauzată de alegerea unui președinte pro-rus, fapt confirmat de faptul că minoritățile, în special găgăuzii și bulgarii mai degrabă consideră că actuala direcție este corectă decât greșită. În același timp, 65% din români consideră direcția greșită, deci avem viziuni diferite în privința modului în care este condusă țara de către etnia majoritară pe de-o parte și minorități – pe de altă parte. Etnia este unicul criteriu după care sunt anumite diferențe privind modul în care respondenții la sondaj au oferit opinii diferite. Trebuie de menționat că sondajul a fost efectuat la scurt timp după alegeri, astfel că rezultatul lui (sondajului) poate fi influențat de acest factor și pe termen mai lung, răspunsurile la astfel de întrebări să revină la ceea cu ce ne-am obișnuit până acum. În orice caz, mai puțin de o cincime din populație vede că lucrurile din țara noastră merg într-o direcție bună și 62% consideră că lucrurile merg în direcție greșită.

Sistemul electoral

 Acest sondaj a făcut o claritate privind modul de alegere al președintelui, doar 3% din respondenți susținând că el ar trebui ales de Parlament, iar 94% - direct de către popor. Consider că e un subiect închis pentru câțiva ani buni înainte. Referitor la alegerea Parlamentului, există mai multe opinii: 36% susțin un sistem de vot mixt, iar 32% sun împotrivă, o treime sunt indeciși. Consider că acest subiect nu a fost suficient discutat în societate, inclusiv nu au fost prezentate suficient de bine avantajele și dezavantajele lui, astfel că presupun că mulți respondenți nu sunt în măsura să-și formuleze o opinie în acest caz. În același timp, respondenții sunt în măsură să nu fie mulțumiți de actualul sistem de alegere a deputaților în Parlament, iar faptul că 52.3% nu-l susțin (sistemul de alegere) e un indicator foarte important și reprezentativ.

De asemenea, doar 22% din respondenți îl susțin, ceea ce-i foarte puțin pentru un sistem ce se dorește a fi viabil. O observație din studiu: cu cât nivelul socio-economic și nivelul de educație sunt mai înalte în rândul respondenților, cu atât susținerea actualului sistem de alegeri parlamentare este mai mic. Trebuie menționat și faptul că în general, respondenții sunt în favoarea unei republici prezidențiale (57%), decât parlamentare (21%). Alegerea deputaților pe listă de partid poate fi mai atractivă pentru respondenți și din cauza unei doze foarte mare de neîncredere în fiecare partid în parte.

Rezultatele sondajului privind amnistia capitalului? Răspunsurile sunt diferite, cei care susțin această reformă fiind mai puțini de jumătate. Consider că sondajul a demonstrat că este un subiect delicat ce nu are o aprobare univocă din partea populației sau cel puțin nu are o susținere masivă. De asemenea, nu sunt sigur dacă toți respondenții au înțeles corect întrebarea care reprezintă în sine un subiect complex și a fost doar una din multe întrebări la care au răspuns la acest sondaj.

De unde a apărut discrepanța între scorul înregistrat de Maia Sandu în turul II al alegerilor (48%) și răspunsul din sondaj (33%). Dacă e să raportăm numărul respondenților ce au afirmat că au votat-o pe dna Maia Sandu în turul II la total respondenți care au dat un răspuns, vom obține un scor de 39%, ce este aproape identic cu cel pe care Maia Sandu l-a obținut în primul tur (38%). Astfel că e probabil că la această întrebare au răspuns susținătorii fermi ai dnei Sandu. Menționez că în primul tur, diaspora nu a fost la fel de activă ca în cel de-al doilea, unde dnei a primit foarte multe voturi – peste 119 mii, ceea ce este echivalent cu 7.4% din total voturi valabil exprimate. Astfel, dacă adăugăm 39%+7.4%, obținem un rezultat apropiat de cel obținut de dna Sandu în turul II.

Explicație la scorul de 18.1% în intențiile de vot pentru Partidul Acțiune și Solidaritate? Dacă e să raportăm acest număr la respondenții care au o anumită intenție de vot, obținem peste 28%, ceea ce este un scor bun pentru un partid de dreapta, ținând cont de faptul că segmentul de centru-dreapta a fost întotdeauna segmentat și nici un partid n-a reușit să obțină scoruri foarte mari la alegeri parlamentare, iar guvernările s-au făcut doar în coaliții. Comparativ cu alte partide și reieșind din perioada scurtă de la înființarea PAS, consider că este un scor foarte bun. Este o întrebare separată dacă PAS va reuși să facă transferul de imagine de la Maia Sandu spre partid și să atragă mai mulți susținători, așa cum s-a întâmplat la alegerile prezidențiale.

Ce înseamnă scorul de 9.9% privind încrederea în Maia Sandu. Este vorba despre o întrebare deschisă, astfel că acest scor nu arată neapărat că doar fiecare al zecelea are încredere în dna Sandu. Este un rating specific care arată că pentru 10%, ea este persoana cea mai de încredere în condițiile în care 55.7% nu au încredere în nimeni sau nu au răspuns la această întrebare. Pe de altă parte, dacă e să comparăm același indicator cu al dlui Igor Dodon (26.6%), putem constata că există o discrepanță mare între nivelul de încredere față de acești doi politicieni. De asemenea, încrederea în orice alt politician în afară de Sandu și Dodon e mult mai mică.