În perioada 7-10 mai la Sibiu, experți, oficiali și politicieni din întreaga comunitate europeană, dar și de peste ocean au discutat despre „viitorul Europei”. Dezbaterile au avut loc la conferința internațională desfășurată în marja Summitului de la Sibiu, sub patronajul preşedintelui Klaus Iohannis şi sub cel al Preşedinţiei Române a Consiliului UE. Prezent la eveniment, deputatul român Dan Barna - președinte al Uniunii Salvați România, a avut amabilitatea să ne acorde un scurt interviu despre cum se văd de la București șansele unui viitor european în R.Moldova.

- Stimate domnule Dan Barna, în aceste zile, aici la Sibiu, se discută despre problemele-cheie ale UE și despre viitorul Uniunii. Cei prezenți trag semnale de alarmă și identifică teme la care oficialii europeni vor trebui să găsească soluții sau răspunsuri. În context, aș vrea să vă întreb: care credeți că va fi abordarea de mai departe a UE față de țările din Parteneriatul Estic? Care sunt posibilitățile de extindere a UE și - respectiv - oferire a unei perspective de integrare europeană pentru R.Moldova?

Pentru noi, viitorul Uniunii Europene, al Europei în ansamblu, se numără printre principalele probleme și preocupări. Și aici subliniez că vorbesc în calitate de președinte al Uniunii Salvați România, al treilea partid parlamentar din România și că în momentul de față participăm la alegerile europarlamentare împreună cu PLUS, în Alianța 2020 USR-PLUS. Chiar ieri am lansat un Manifest pentru Europa al Alianței, în care abordăm și perspectivele europene ale Republicii Moldova. Poziția noastră este una asumată și ea se referă la imperativitatea ca Uniunea Europeană să devină o familie a întregii Europe, de la nord la sud și de la est la vest, să includă toți cetățenii și să redevină acel pol de stabilitate care să reprezinte un obiectiv asumat în primul rând pentru statele din vecinătatea imediată cum este și cazul Republicii Moldova. Din punctul nostru de vedere, vorbim de o dublă poziționare. Pe de o parte, UE trebuie să treacă de presiunea la care este supusă de curentele naționaliste și populiste în momentul de față tocmai pentru a deveni până la capăt obiectivul de dorit al țărilor din jur.

O apropiere a statelor din Parteneriatul Estic poate să funcționeze în momentul în care cetățenii din aceste state au o determinare proeuropeană explicită și asumată, la care trebuie să achieseze statul și oamenii politici.

Din păcate, în ecuație intră astăzi și propaganda rusă, una în care se investește mult în mijloace de comunicare digitală, în mijloace de comunicare în masă, în site-uri demonizează UE și o prezintă într-o lumină negativă. Este o luptă de comunicare.

Însă ideea principală este că Republica Moldova trebuie să aibă un destin european, să fie alături de România în Uniunea Europeană.

-          Unii actori politici operează cu opțiunea de reunificare a celor două state românești. Această cale este una viabilă din punct de vedere tehnic?

-          Din punct de vedere tehnic, UE este în mod natural cel mai bun instrument pe care îl avem pentru acest obiectiv. Urmărind poziționările de putere, tratatele, mecanismele și structura Uniunii Europene, în mod cert Uniunea este cea care permite reunificarea Republicii Moldova cu România într-un mod natural și ne-conflictual, la nivel european, în sens lărgit. Există și componenta cealaltă – nivelul de spirit unionist în rândul populației din Republica Moldova. Trebuie să există o dorință asumată în Republica Moldova ca reunificarea să fie posibilă. Acest lucru nu se va întâmpla, însă, până când România nu va desfășura proiecte care să îi crească credibilitatea în Republica Moldova, în primul rând în ce privește parcursul european al Moldovei.

-          Guvernele de la București au început o serie de proiecte românești în Moldova, dar având în vedere necesitatea extinderii lor, care trebuie să fie următoarele direcții prioritare pe care trebuie să le urmeze investițiile românești în Basarabia astfel încât procesul de românizare să capete alte turații?

-          E destul de simplu. Actualul context demografic, urmare a tot ceea ce a însemnat URSS pentru Republica Moldova, a adoptat ideea că UE și România – în mod special – reprezintă vecinul rău, iar Rusia este vecinul bun. Acest proces marcat indiscutabil populația. Această imagine a României nu o poți schimba doar prin conferințe sau prin comunicate de presă. Noi cei din alianța USR-PLUS în frunte cu Dacian Cioloș vom merge săptămâna viitoare la Chișinău, însă nu ne vom opri aici. Sunt necesare întâlniri și proiecte comune în toate domeniile, cunoașterea reciprocă ajută cel mai mult în a înțelege că suntem același neam, avem aceeasi istorie, același ADN și, de fapt, aceleași orientări și năzuințe. Dar dincolo de acest fundament, sunt necesare proiecte de infrastructură, în special rutieră și feroviară, energie, interconectare și multe altele.

-          La Chișinău sunt foarte mulți neprieteni ai acestui deziderat care împrăștie concluzii că România nu își dorește reunificarea. Ce aveți a le răspunde?

-          Dacă ne uităm la actualul Guvern, nu sunt prea multe de spus. Guvernul Dragnea, cu doamna Dăncilă pe post de prim-ministru marionetă, nu a avut Republica Moldova ca prioritate în niciun fel. Este o realitate și cetățenii Republicii Moldova văd acest lucru, la fel cum o văd și cetățenii României. Vorbind de Alianța 2020 USR-PLUS, pentru noi, Republica Moldova este o prioritate de guvernare și nu ne referim doar la întărirea legăturilor, ci și la proiectele comune care să așeze românii din Moldova pe harta României din punct de vedere al priorităților și a măsurilor statului, iar noi din 2020 foarte probabil vom prelua guvernarea în România.

-          Dar la București, în birourile parlamentare, în cancelarii, se vorbește despre Reunificare? Este un subiect viu?

-          La București este, în primul rând, o chestiune de voință politică, iar realitatea indubitabilă în momentul de față este că actuala guvernare nu are această voință politică; de fapt nu are niciun fel de voință politică față de Republica Moldova. Acum, Liviu Dragnea ne scoate și din Europa, iar pariul pe care îl facem noi, Alianța USR-PLUS privind reîntoarcerea României pe calea europeană, va redeschide porțile și pentru R.Moldova.

Este sau nu un subiect viu? Vă pot zice că, pentru noi, da, este. Este o temă care ne preocupă pentru a găsi cele mai bune proiecte care să mențină și dezvolte aceste legături.

-          La Chișinău încet, dar sigur, se instaurează o criză politică generată de imposibilitatea investirii unui Guvern. Care în opinia Dvs, sunt soluțiile ce pot genera cele mai multe riscuri pentru relația dintre R.Moldova și România și pentru viitorul Moldovei, în general?

-          Riscurile sunt cele în care Moldova alege să evolueze în zona statelor cu un nivel de democrație foarte scăzut. Spun asta pentru că ceea ce s-a întâmplat cu alegerile pentru primarul Chișinăului este un lucru de neacceptat. În momentul în care o putere politică disprețuiește alegerea directă a cetățenilor – lucru fundamental pentru democrația unui stat, fie el membru UE sau nu, acest gest este unul negativ și unul care te va costa pe termen lung. Cheia trebuie să fie respectarea voinței cetățenilor care au evidențiat nu de puține ori faptul că vor o Republică Moldova democratică și care să facă pași concreți către Uniunea Europeană.

-          Vă mulțumesc!