În perioada 7-10 mai, la Sibiu, experți, oficiali și politicieni din întreaga comunitate europeană, dar și de peste ocean au discutat despre „viitorul Europei”. Dezbaterile au avut loc la conferința internațională desfășurată în marja Summitului de la Sibiu, sub patronajul preşedintelui Klaus Iohannis şi sub cel al Preşedinţiei Române a Consiliului UE. Prezentă la eveniment, vicepremierul Ucrainei Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a avut amabilitatea să ne acorde un scurt interviu despre relațiile bileterale dintre R.Moldova și Ucraina, modul în care noul președinte al Ucrainei ar putea influența dialogul dintre cele două țări și despre punctele comune la frontieră - proiect care pare să fi fost pus pe linie de așteptare.

— De curând, în Ucraina au avut loc alegeri prezidențiale soldate cu victoria lui Vladimir Zelenski - un nume care generează mult suspans, inclusiv în ceea ce privește politica externă țării Dvs. Cum și în ce direcție ar putea evolua relațiile moldo-ucrainene pe parcursului mandatului său?

— În primul rând, consider că este imperativ necesar ca Ucraina să continue a fi o țară predictibilă și consecventă. Din acest considerent, pentru noi, la nivel guvernamental, este foarte important ca președintele nou-ales să continue acea linie pe care am construit-o pe parcursul a 5 ani, relațiile și cu UE, și cu NATO, și cu vecinii noștri: prietenii noștri, partenerii noștri. Pentru noi este important că Moldova - la fel ca și Ucraina - are un acord de asociere cu UE; pentru noi este important să existe o poziție comună a Ucrainei și Moldovei în dialogul care are loc în marja Parteneriatului Estic cu țările membre UE. Iar noi, din partea noastră, din partea guvernării, vom insista ca această politică și ”aparatul” politicii interne, precum și politica relațiilor cu partenerii noștri să continue în aceeași cheie în care am construit-o pe parcursul a 5 ani. Eu sper că vom fi auziți și sper că doar amplificarea și adâncirea relaților noastre poate fi aduce rezultate benefice.

— Clasa politică de la Chișinău se află într-o perioadă de negociere a majorității parlamentare, iar câteva dintre scenariile postelectorale sunt cu implicarea PSRM (partid prorus) în viitoare formulă de guvernare. Ce riscuri - pentru securitatea regională, dar și pentru relațiile bilaterale dintre Ucraina și R.Moldova - poate să genereze o eventuală guvernare în care se va regăsi și PSRM?

— A te juca cu Rusia, din experiența  noastră personală, așa cum s-a întâmplat în perioada  guvernării lui Ianukovici, nu ajută la construirea unui dialog bilateral echitabil (pe picior de egalitate) cu acest stat. Cred că este o greșeală să-ți construiești relațiile cu Rusia pe jocuri și pe disponibilitatea de a ceda interesele naționale de dragul fantomei unei bune colaborări cu această țară. Eu cred că Federația Rusă înțelege perfect limba puterii, precum și capacitatea fiecărui stat de a-și apăra interesele naționale și unitatea partenerilor. Din acest considerent, mie, desigur, mi-ar plăcea foarte mult să văd cum Moldova își apără în continuare interesul național, inclusiv în dialogul cu Federația Rusă. 

Noi, în Ucraina, am interzis partidul comunist și credem că această a fost o abordare corectă. Evident, sunt partide care promovează o ideologie socialistă, dar este important că noi toți am înțeles ce pericole prezintă asta pentru pentru subraviețuirea noastră ca stat.

— Președintele R. Moldova Igor Dodon s-a cerut de mai multe ori într-o vizită în Ucraina, deși a refuzat să declare tranșant să Crimeea este teritoriu ucrainean. Credeți că are vreo șansă să ajungă în țara Dvs., în calitatea pe care o are în prezent? 

— Probabil, invitația ar trebui s-o primească de la prețedintele nostru, iar, până la momentul de față, el nu a fost invitat. Politica noastră e foarte clară. Noi cerem nu doar nerecunoașterea anexării ilegale a Crimeii de la partenerii noștri, deși suntem recunoascători că majoritatea dintre ei așa și fac.  Mai mult, dacă erau careva vizite făcute prin Federația Rusă, spre Crimeea, noi interzicem, e legea noastră, noi interzicem acestor politicieni intrarea în Ucraina. De asta, (invitația) va fi, desigur o decizie politică. Nimeni nu neagă că dialogul este foarte necesar, dar dacă acest dialog va avea loc anume în Ucraina sau pe teren neutru… nu știu. Eu cred că totuși va avea loc pe un teren neutru, deoarece pentru noi este foarte principială nerecunoașterea anexării Crimeii de către FR. Crimea este teritoriu ucrainean, noi vom apăra și în continuare această poziție și mizăm pe faptul că ansamblul relațiilor cu partenerii noștri ne va ajuta să întoarcem Crimeea în componența Ucrainei.

— Ce se întâmplă cu Donbasul? Se va transforma el într-o a doua transnistrie?

— Știți, mie mi se pare că Donbasul la moment nu este un conflict înghețat. Este un conflict aprins, fierbinte, în fiecare zi practic, avem pierderi, fie morți, fie răniți, de asta mi se pare că e un pic altă situație. Mi se pare că înghețarea acestui conflict, va avea un efect negativ nu doar asupra securității și stabilității Ucrainei dar și a întregii europe, inclusiv a Moldovei. De asta noi trebui să depunem toate eforturile pentru a folosi mecanismele politice și diplomatice ca să obligăm Rusia să se întoarcă la respectarea dreptului internațional. Asta nu e simplu, asta cere lucru serios cu partenerii, inclusiv cu SUA, ca parte a acestei construcții de influență și presiune asupra Rusiei. Desigur, întâi de toate, trebuie să obținem ca pe continentul european, acele gânduri și dorințe de a reveni la ”business as usual”  cu Federația Rusă, să nu devină realitate, până când Rusia nu va accepta regulile care sunt importante și caracteristice pentru toată lumea.

— La Chișinău, se crează impresia că procesul de deschidere a punctelor comune de control la frontiera moldo-ucraineană s-a oprit. Ce se întâmplă cu acest proiect?

— Pentru noi, de fapt, e o sarcină foarte importantă, în anii următori, să lărgim infrastructura pe toată granița de vest a Ucrainei, inclusiv cu Republica Moldova, România, Polonia, Austria, pentru că există relații economice și interumane care se întăresc, inclusiv regimul fără vize: de asta noi am creat o echipă guvernamentală de lucru, care lucrează la strategia de controlare integrală a hotarelor, iar o parte din misiunea acestei echipe este deschiderea unor puncte noi vamale și dezvoltarea infrastructurii a punctelor existente.

— Dar putem răspunde astăzi la întrebare când și dacă va mai fi deschis un eventual punct comun la frontiera moldo-ucraineană?

— Mi-e greu să spun când va fi deschis următorul punct comun cu Moldova, dar, până la finele lunii iunie, strategia va fi adoptată; iar până în septembrie-octombrie, vom avea un plan concret de implementare: cred că atunci ne putem întoarce la această discuție și vă voi putea răspunde cu exactitate când deschidem următorul punct.

-     Vă mulțumim!