România are ocazia de a deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, având în vedere zăcămintele din Marea Neagră, dacă Marea Britanie va părăsi spaţiul comunitar, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Anton Anton, în cadrul unei conferinţe de profil.

Potrivit ministrului român al Energiei, ceea ce se întâmplă în ultima vreme în toată regiunea arată că harta gazelor naturale se rearanjează. Ministrul a subliniat că se discută deja despre noi resurse găsite în Marea Mediterană în apropierea Ciprului, Turciei, Iraelului, Egiptului, ceea ce sugerează discuții despre o altă zonă potenţială din care să fie aduse gazele, relatează Agerpres.

„Pentru România, gazele naturale reprezintă o şansă importantă de dezvoltare a comunităţilor locale, de revitalizare a industriei petrochimice şi de dezvoltare a economiei naţionale în ansamblul ei şi a zonei energetice bazate pe gaze naturale. În România, avem mai multe descoperiri, atât onshore, cât şi offshore. În ultima vreme, au fost în zona de ştiri apocaliptice profeţi care spuneau că mai avem gaze pentru 8 ani, pentru 10 ani şi anunţau apocaliptic că perioada de gaze din România s-a terminat. Ei, nu e aşa”, a susţinut Anton, amintind că la Caragele s-a descoperit un zăcământ care poate alimenta consumul ţării pe o perioadă de cinci ani.

Ministrul s-a referit şi la recentele declaraţii ale ministrului maghiar de Externe, care, aflat în vizită în Statele Unite, i-a îndemnat pe americanii de la Exxon să înceapă producţia de gaze din Marea Neagră.

„Resursele din Marea Neagră depăşesc cu mult necesarul României şi înseamnă o redesenare chiar şi a consumului din regiune. Toate aceste descoperiri ne determină să afirmăm că România devine un pol energetic important, mă feresc să spun hub că e foarte la modă şi toate ţările visează să fie hub de gaze, Bulgaria, Turcia, Ungaria. Noi nu vrem să fim hub de gaze, vrem să fim un pol şi un pod energetic, pentru că noi suntem o zonă de tranziţie. Toţi cei care au declarat că vor să fie hub nu au niciun strop de gaze în producţie”, a subliniat oficialul guvernamental.

El a admis totuşi că România nu are suficiente reţele, nici de gaze, nici de electricitate, aspect la care se lucrează.

„Astăzi, cel mult 35% din populaţia României are acces la reţelele de gaze, iar acest lucru nu este normal. Ungaria are peste 80%. Pentru a schimba această situaţie, am schimbat legislaţia, am transmis drepturi de a extinde reţelele, deja creşte activitatea în acest domeniu. De asemenea, sunt cinci sau şase combinate petrochimice care foloseau drept resursă primară gaze şi care sunt închise. Nu ştiu dacă ne dorim să le redeschidem sau să facem altele noi, cert este că această industrie astăzi suferă din lipsă de materie primă”, a continuat el.

Ministrul s-a referit şi la necesitatea conversiei pe gaze a CET-urilor din unele mari oraşe, precum Timişoara, Craiova sau Deva, care acum funcţionează pe cărbune, precum şi posibilitatea accesării de fonduri europene pentru centralele în cogenerare de înaltă eficienţă din celelalte oraşe.

„Dacă Brexitul va avea loc, în scurtă vreme România va deveni primul producător de gaze din UE, astăzi fiind al treilea. Toate acestea necesită eforturi şi vrem să utilizăm aceste gaze în România, în folosul cetăţenilor şi al industriei gazelor româneşti. Vrem ca resursele pe care le avem să fie utilizate şi să fie puse în valoare”, a adăugat ministrul.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale estimează că în Marea Neagră există zăcăminte de gaze de peste 200 de miliarde de metri cubi. În prezent, în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi, principalii producători fiind Romgaz şi OMV Petrom.