Preşedintele Klaus Iohannis participă marți, la reuniunea informală a Consiliului European, întrunire anunțată de președintele Consiliului European Donald Tusk la finalul Summitului de la Sibiu și care va deschide tratativele între șefii de stat sau de guvern privind desemnarea noilor lideri ai instituțiilor UE ca urmare a alegerilor europene.

Potrivit agendei oficiale, şeful statului va participa anterior la summitul PPE, reuniunea liderilor naționali din cadrul Partidului Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în viitorul Parlament European și care revendică funcția de președinte al Comisiei Europene. Postura din care Klaus Iohannis va sta la aceeași masă cu liderii europeni este una unică pentru un președinte al României, iar atuurile de care șeful statului dispune pot trezi forța pe care România, pe finalul primei sale președinții a Consiliului UE, o poate exercita pentru a-și crește influența și pentru a face un salt spre rolul de actor major în configurarea viitorului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro. ”discuţiile vor viza evaluarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European din perioada 23 – 26 mai. Liderii statelor membre UE vor avea, de asemenea, o discuţie preliminară cu privire la candidaţii care urmează să fie desemnaţi în conducerea instituţiilor Uniunii Europene”. La Summitul PPE, Klaus Iohannis va fi alături de liderii instituțiilor UE – Jean-Claude Juncker, Donald Tusk, Antonio Tajani -, și de liderii naționali din partea popularilor europeni, precum Angela Merkel, Boyko Borrisov, Leo Varadkar sau Andrej Plenkovic.

Viitorul președinte al Comisiei Europene: Manfred Weber, Frans Timmermans sau un compromis?

Consiliul European de marți de la Bruxelles va fi doar prima bornă dintr-un proces de numiri pe care rezultatele alegerilor europene le vor genera până la finalul anului, în Europa. Noua balanță de putere din Parlamentul European, distanța relativ echilibrată între mandatele familiilor politice pro-europene, apelurile similare ale candidaților Manfred Weber și Frans Timmermans pentru coaliții politice în jurul lor, o repartiție echilibrată pe criterii geografice sau de gen și interesele liderilor și ale statelor vor fi atât puncte de plecare, cât și elemente de control în identificarea unor decizii, fie prin consens, fie cu majoritate calificată.

În comunicatul menționat, Administrația Prezidențială face referire la procedurile de numire ale președintelui Consiliului European, președintelui Comisiei Europene și ale componenței Colegiului Comisarilor, inclusiv a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Potrivit celor mai recente estimări ale Parlamentului European, Partidul Popular European a câștigat alegerile europene, urmând să obțină 180 de mandate, fiind urmat de Socialiștii Europeni (146) și de ALDE + Renaissance (109). Astfel, în premieră, PPE și Socialiștii nu vor mai putea forma o majoritate fără sprijinul unei a treia forțe politice, în timp ce o largă majoritate pro-europeană ar putea fi realizată prin consensul a patru forțe politice – PPE, S&D, ALDE + Renaissance și Verzi (69) – care ar totaliza 504 de eurodeputați. De asemenea, o majoritate pro-europeană va putea fi întocmită și prin numărul total al eurodeputaților populari, socialiști și liberali (435), însă rezultatele foarte bune al Verzilor ar propulsa o largă majoritate pro-europeană în susținerea noului președinte al Comisiei Europene și a programului său.

Însă, președintele francez Emmanuel Macron și a treia forță politică din noul Parlament (ALDE + Renaissance) se împotrivesc unei legături automate între rezultatele alegerile europene și numele celui propus pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, în timp ce popularii europeni, între care se numără și Angela Merkel sau Klaus Iohannis, îl au drept candidat pe Manfred Weber, iar social-democrații europeni, reprezentați de premierii Spaniei sau Portugaliei, îl au candidat pe Frans Timmermans.

De altfel, înaintea Consiliului European de marți, președintele francez Emmanuel Macron are mai multe întrevederi cu premierii Spaniei și țărilor de la Vișegrad, lideri din tot spectrul politic european, de la premierul socialist Pedro Sanchez la controversatul lider maghiar Viktor Orban, încă suspendat din forurile PPE. Pe de altă parte, pierderea primului loc la alegerile.

Astfel, primele opțiuni oficiale ale liderilor europeni vor ieși la suprafață la Consiliul European special din 28 mai, convocat de președintele Donald Tusk, pentru ca șefii de stat sau de guvern să discute despre funcțiile europene de top. De altfel, Tusk s-a referit, la finalul Summitului de la Sibiu, atât la responsabilitatea liderilor de a crea consens, cât și realitatea politică că acesta ar putea să nu fie întrunit în condițiile în care numirile în ierarhia europeană ar trebui să țină cont și de echilibrul geografic și de cel de gen.

Care sunt procedurile de numire ale viitorilor lideri ai instituțiilor UE?

În ceea ce priveşte procedurile de numire, potrivit articolului 15(5) al Tratatului privind Uniunea Europeană, preşedintele Consiliului European este ales de către membrii Consiliului European cu majoritate calificată pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul actualului preşedinte al Consiliului European va expira la 30 noiembrie.

Referitor la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, conform articolului 17(7) din Tratatul Uniunii Europene, ţinându-se cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, Consiliul European, prin decizie cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat. Acesta este ales de Parlamentul European cu majoritatea absolută a membrilor săi. În cazul în care candidatul nu întruneşte majoritatea necesară, Consiliul European trebuie să propună în termen de o lună un nou candidat, supus aceleiaşi proceduri de alegere de către Parlamentul European.

Consiliul, în acord cu preşedintele ales, propune componenţa Colegiului Comisarilor.

Ulterior, preşedintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi ceilalţi membri ai Comisiei Europene sunt supuşi votului de aprobare al Parlamentului European, în urma audierilor organizate de acesta. Pe baza acestei aprobări, componenţa Comisiei este aprobată şi de Consiliul European, cu majoritate calificată. Mandatul actualului preşedinte al Comisiei Europene va expira la 31 octombrie.

Consiliul European, conform articolului 18 al Tratatului privind Uniunea Europeană, acţionând pe baza majorităţii calificate, cu acordul preşedintelui Comisiei Europene, va numi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, mandatul actualului Înalt Reprezentant urmând să expire la data de 31 octombrie.