Pași importanți s-au făcut în ultimul an în vederea transpunerii directivelor europene ce țin de monitorizarea calității aerului și politicile de schimbări climatice, dar și altele. „În anul 2023 am reușit să aprobăm legea cu privire la gazele cu efect de seră și acum vom avea o evidență mult mai strictă a monitorizării acestora. Cât privește schimbările climatice, avem de transpus destul de multe directive, se lucrează în acest sens. R. Moldova și-a luat angajamentul de a contribui alături de statele membre ale comunității europene. Acum lucrăm la sistemul național de monitorizare a activităților care au impact asupra schimbărilor climatice. Includem acum și sistemul aviatic în sistemul de monitorizare și raportare pe emisii. Se lucrează la un proiect de modificare a legii cadru a apelor. Pe domeniul de gestionarea deșeurilor, am reușit să transpunem mai multe documente, directive, tot ce ține de domeniul cadrului general privind gestionarea deșeurilor a fost transpus”. Despre aceasta a raportat ministrul mediului, Iordanca-Rodica Iordanov în cadrul audierilor publice organizate de Comisia politică externă și integrare europeană cu privire la evoluția implementării Acordului de Asociere R. Moldova – Uniunea Europeană, transmite IPN.

Iordanca-Rodica Iordanov a precizat că există și restanțe. Pentru a avansa mai rapid în procesele de armonizare a legislației naționale cu cea europeană, este nevoie de a consolida echipa ministerului. În acest sens urmează o reformă în cadrul ministerului și a instituțiilor din subordine.

„Facem reorganizarea ministerului, pentru a dota departamentele cu specialiști în domeniile vizate. La momentul de față ministerul are 45 de angajați din cei 62 care au fost stabiliți inițial. Conform calculelor efectuate, noi trebuie să avem aproximativ 100 de persoane. Acum suntem în discuții cu Ministrul Finanțelor să ne accepte această extindere. Din cei angajații, mai mult de jumătate sunt implicați în procesul de transpunere a directivelor europene”, a declarat ministrul.

Atât membrii comisiei, cât și ministrul mediului și-au exprimat îngrijorarea privind absorbția de fonduri. Aceștia susțin că actualmente există două mari probleme: lipsa cadrelor cu experiență în atragerea de fonduri și implementarea proiectelor și corupția din sistem. În acest sens, până anului 2023 urmează să fie reformate mai multe instituții cu acordarea competențelor, inclusiv de investigare a infracțiunilor de mediu.

„Noi vrem să organizăm Agenția de Mediu în așa fel încât să fie dedicată eliberării actelor permisive, tot ciclul de eliberare a acestora și evaluarea impactului și strategică de mediu și excludem expertiză ecologică. Ceea ce ar însemna că din agenție va fi exclusă partea de monitorizare și raportare, aceste două componente vor fi transferate către actualul serviciu Hidrometeorologic de Stat și laboratorul de referință va fi transferat către SHS și acest serviciu își va schimba denumirea. Inspectoratul pentru Protecția Mediului va fi reorganizat. Noi propunem să fie completat acest inspectorat cu competențe de investigare a cauzelor penale. Deoarece infracțiunile de mediu sunt destul de periculoase, trebuie să fie specialiști în domeniu care pot să preia rapid probele, pot identifica riscurile și să înceapă procesele de investigare. Infracțiunile de mediu sunt destul de specifice. Da, este o capacitate slabă și pe domeniul de urmărire penală în domeniu mediului”, a declarat ministrul.

Iordanca-Rodica Iordanov a menționat că există o propunere de a crea inclusiv un corp de control în cadrul Ministerului Mediului care va avea acea misiune de a investiga riscurile de corupție în instituții.

„Este foarte important ca, pe lângă dotarea Inspectoratului de Mediu și reorganizarea Agenției, să avem și control asupra a tot ce se întâmplă”, a adăugat ministrul.

Membrii comisiei politică externă și integrare europeană au susținut poziția ministrei privind lipsa de cadre, menționând că este complicat să aduci la minister persoane profesioniste, dacă nu le motivezi. Deputații au declarat că se vor concentra asupra creării unui grup de experți care vor oferi suport în tot ceea ce ține de transpunerea în continuare a directivelor. Totodată, le-au sugerat reprezentanților Ministerul Mediului să fie mai prezenți în spațiul public, cu o comunicare mult mai clară.