Astăzi, 11 mai, continuă ședința Curții Constituționale cu privire la soarta Partidului „ȘOR”, care urmează a fi examinat prin prisma corespunderii sau necorespunderii Constituției Republicii Moldova. Unul dintre avocații Guvernului, Eduard Digore, a venit cu o pledoarie, prin care a adus argumentele sale cu privire la necesitatea scoaterii în afara legii a Partidului „ȘOR”. Potrivit reprezentantului Guvernului, subiectul în cauză reprezintă probleme fundamentale cu privire la verificarea activității partidelor politice, iar solicitarea față de Înalta Curte este să verifice care sunt acele „linii roșii” și limitele legale în privința activității partidelor politice.  

Referindu-se la Partidul „ȘOR”, avocatul Eduard Digore a subliniat că această formațiune se identifică cu numele unei persoane condamnate la închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, în proporții deosebit de mari.

„Partidul ȘOR a apărut în urma unei „tranzacții”, a unei formațiuni care se numea „Ravnopravie”. A fost preluat ca o mașină, care părea a fi „o căruță răblăgită, care așteaptă programul „Rabla” și căruțașul să părăsească căruța”. Dar, aspirațiile Republicii Moldova sunt altele. R. Moldova are statutul de țară candidat la UE, iar aceste deziderate pot fi atinse dacă vom întări instituțiile țării. Prin prisma art 41 din Constituție și a principiilor democratice, partidele politice, care militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova - sunt neconstituţionale”, a subliniat Eduard Digore.

Nereguli încă de la constituire

Avocatul Guvernului spune că au fost depistate nereguli încă de la procedurile de formare a actualei versiuni de partid.

„Partidul „ȘOR” își are sediul la Orhei și a fost constituit în anul 2016, după ce s-a modificat partidul „Ravnopravie”. Ilan Șor a fost ales președinte al Mișcării și a participat prin avocații săi, el atunci fiind în arest la domiciliu. Ilan Șor a părăsit R. Moldova, chiar dacă avea interdicție. De atunci, liderul acestui partid nu a revenit în țară, iar în 2017 Ilan Șor a fost recunoscut vinovat și condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare”, a menționat Eduard Digore.

Falsuri și ilegalități în activitatea financiară a Partidului „ȘOR”

Potrivit reprezentanților Executivului, o altă problemă majoră depistată de autorități vizează declarațiile incomplete și falsurile din rapoartele financiare ale partidului în cauză.

„După ce s-a depistat că a fost falsificat raportul de gestiune financiară a partidului, în 2022, CNA și SIS au demarat acțiuni de anchetă privind finanțarea ilegală și finanțare de către un grup criminal a unui partid politic. Oamenii legii au constatat că s-a acceptat finanțare nedeclarată pentru artiști, pentru manifestații, erau folosite converitiri inclusiv prin criptovalută, dar și tranzacții ilegale. Au fost identificate un șir de persoane, care au distribuit și care au primit plată în numerar pentru a participa la proteste în fața Parlamentulu și Președinției. Procuratura a comunicat că a examinat 22 de cazuri în această privință și au fost aplicate 17 măsuri preventive.

În susținerea sesizării, Guvernul face trimitere și la Trezoreria SUA, care a luat măsuri de a contracara acțiunile Federației Ruse prin impunerea unor sancțiuni oligarhilor din R Moldova și entităților afiliate cu aceștia, care ar fi subminat principiul de drept și ar fi adus prejudicii grave economiei naționale. S-a făcut referință la persoane, care s-au implicat în capturarea statului, inclusiv în domeniul electoral și judiciar. Astfel, corupția subminează statul de drept. Acolo este inclus și Ilan Șor, care a fost învinuit și condamnat pentru escrocherie și spălare de bani, iar partidul ȘOR – pentru că a acționat în numele lui Ilan Șor”, a spus Eduard Digore.

Încălcări admise în mod repetat, în alegeri  

Avocații au atenționat că Partidul „ȘOR” a admis, în mod repetat și continuu, încălcări ale legislației electorale. Deși de fiecare dată autoritățile i-au penalizat, ce de la Partidul „ȘOR” au continuat să încalce legea, prin ascunderea și neraportarea unor bani cheltuiți, prin coruperea alegătorilor și prin implicarea persoanelor străine în campaniile electorale din R. Moldova.

„Partidul a participat în toate scrutinele electorale din 2009, iar la fiecare scrutin au fost admise încălcări la aspecte ce țin de modul de cheltuieli și activitate financiară. Cea mai drastică formă de sancțiune a fost anularea înscrierii unui concurent electoral. Dar Partidul „ȘOR” continuă în mod repetat încălcările. A folosit mijloace nedeclarate, prin cardurile de reduceri la magazinele sociale „Merișor”. În 2016, candidatul „ȘOR” a fost exclus din campania electorală. Participarea candidatului electoral Ina Popenco a fost cu încălcări. La alegerile din 2018, la funcția de primar de Chișinău, prin hotărâre judecătorească, s-a anulat înregistrarea concurentului electoral Reghina Apostolova. S-a conchis că s-a folosit 200 mii de lei ilegal, iar în agitația electorală s-a implicat o persoană, care nu este cetățean al R. Moldova. Astfel, s-au folosit mijloace financiare nedeclarate și utilizarea unor persoane străine în alegeri.

La alegerile parlamentare din 2019, CEC a constatat încălcarea legii la capitolul finanțarea campaniei electroale, în sumă de 2 mln. 90 de mii de lei - sumă obținută, prin donații ale agenților economici, după care partidul a fost obligat să verse în bugetul de stat acea sumă. La alegerile parlamentare noi din 2020 în circumscripția „Hîncești”, candidatul Partidului „ȘOR”, Balinschi, a organizat transportarea ilegală a alegătorilor, și în scopuri electorale a admis finanțarea din partea unei organizații, care e legata de acest partid, dar care nu a fost declarată. Balinschi a fost exclus din alegeri, prin anularea înregistrării lui. Se atestă un comportament continuu al încălcărilor Patidului „ȘOR”, care vizează alegerile libere și corecte. Analizând comportamentul partidului în timp, s-a constatat de autorități abateri financiare grave și comportament vicios al partidului. Astfel CEC i-a lipsit de alocațiile de la bugetul de stat, drept sancțiune”, a mai menționat avocatul.

Legături periculoase și finanțări din Federația Rusă

Reprezentanții Guvernului au adus un alt argument că partidul în cauză ar reprezenta un pericol pentru securitatea Republicii Moldova, în contextul legăturilor sale cu persoane influente din Federația Rusă, stat care este considerat agresor în războiul din Ucraina.

„Acestea sunt riscuri asupra statului de drept și suveranității Republicii Moldova. În actele constatate de CtEDO, se stabilesc restricții în textul Constituției – partidele și organizațiile politice, care militează împotriva statului de drept, împotriva libertăților și finanțarea ilegală a partidelor politice și campaniilor electorale. Persoanele aflate în funcții de conducere trebuie să demonstreze măsuri de integritate și principii democratice. Partidul încalcă regulat legea și nu face niciun efort, pentru a omite încălcările. În acest sens, încălcările admise la alegerile din Găgăuzia la fel urmează a fi probate în instanța de judecată.

Din iunie 2022, Ilan Șor a coordonat acțiuni cu mai mulți oligarhi pentru a crea instabilitate politică în R. Moldova. Au fost și probe demonstrate de PCCOCS, privind manifestările de violente. Șor a cooperat cu instituții și persoane din Rusia, a fost complice cu cetățeni din Federația Rusă, Igor Ceaika. El a folosit influența tatălui său, Iurii Ceaika, pentru a construi un imperiu financiar. El, împreună cu Dmitri Peskov, au elaborat planuri de a submina influența Maiei Sandu în calitate de președinte. De asemenea, Ilan Șor s-a manifestat direct sau indirect în campanii electorale în favoarea unor persoane din Federația Rusă.

În Washington Post s-a publicat un articol referitor la modul în care Moscova folosește FSB, pentru a dezvolta o rețea de politicieni moldoveni pro-ruși, pentru a reorienta R. Moldova spre Rusia. Au fost o echipă întreagă de consultanți ruși care au consiliat partidul lui Ilan Sor, care au încercat zădărnicirea acțiunilor autorităților privind politica externă a R. Moldova și a exploatat o parte din populația R Moldova în timpul protestelor. Sancțiunile SUA, dar și materialele ajunse în spațiul public, demonstrează că Partidul Șor promovează interesele unui stat străin, adică acționează împotriva suveranității și independenței Republicii Moldova”, a mai declarat Eduard Digore.

În același timp, avocații Guvernului recunosc faptul că interzicerea sau dizolvarea unui partid ar trebui să fie măsuri extreme, în cazuri excepționale, drept sancțiuni de ultimă instanță „ultima ratio”.  Toate astea, după ce au fost epuizate toate măsurile restrictive aplicate de organele de drept și cele electorale din R. Moldova. În cazul în care un partid politic va fi scos în afara legii, activele sale vor trece în posesia statului, în urma unui proces amplu de judecată. Făcând referință la precizările Comisiei de la Veneția, a OSCE și CtEDO, apărătorii poziției Guvernului spun că normele internaționale spun că orice partid ar trebui să se conducă de cadrul legal care respectă standardele de combatere a corupției, iar activitatea financiară a partidelor trebuie reglementata pentru a se asigura că partidele au posibilitatea de a concura și a respecta principiul transparenței financiare și politice a formațiunilor.

Amintim că Înalta Curte examinează în aceste zile sesizarea Guvernului prin care s-a solicitat declararea Partidului „ȘOR” drept neconstituțional. În cazul în care Curtea va da curs acestei solicități, PȘ ar urma să fie exclus din registrul formațiunilor politice din R. Moldova.