În timp ce Kremlinul aplică măsuri de represiune împotriva oponenților săi, unii ruși se alătură acestei lupte într-un mod care aduce aminte de epoca stalinistă, scrie Bloomberg. Numărul de denunțuri a crescut de la începutul războiului din cauza „patrioților” ruși care își spionează tot mai des vecinii din motive ideologice, participând la procesul declanșat de Putin prin care se încearcă eliminarea oricărei urme de opoziție din Rusia, transmite Digi24.

De când Rusia a invadat Ucraina în luna februarie a anului trecut, Anna Korobkova a spus că și-a petrecut zilele spionându-i pe ceilalți cetățeni ruși și informând autoritățile despre activitățile lor.

„În unele săptămâni, scriu zeci de denunțări, în altele doar câteva”, a scris Korobkova, folosind un termen în limba rusă (donosi) care amintește de istoria informatorilor care datează dinainte de era dictatorului Iosif Stalin. Într-un singur an, a făcut 1.013 denunțuri. Informatorii ruși sunt o reflecție a schimbărilor majore pe care le-a provocat invazia din Ucraina în Rusia, unde se încearcă eliminarea oricărei urme de opoziție - odinioară tolerată - din cartiere, școli, universități și locuri de muncă din toată țara. Informatorii sunt de vină pentru închiderea, amendarea și concedierea multor ruși care nu s-au conformat întru totul legilor stricte de cenzură impuse de autoritățile de la Kremlin, potrivit avocaților care urmăresc acest trend.

„Din păcate, oamenii fac prea puține denunțuri”, a spus Pavel Danilin, un analist politic care are legături strânse cu Kremlinul și care este invitat de multe ori să vorbească la televiziunea de stat. „Acesta este un comportament adecvat și acceptabil social.”

Rușii care nu susțin războiul lui Putin sunt denunțați la tot pasul în Rusia

Un raport al unui profesor despre un desen cu simbolul păcii făcut de un elev din Rusia a dus anul acesta la un proces în urma căruia tatăl copilului a ajuns la pușcărie. Un denunț a stat la baza unei investigații care a dus la închiderea unei poete foarte cunoscute pe motiv că a „justificat terorismul” într-o piesă de teatru premiată. Niște trecători au auzit o femeie care l-a lăudat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, spunând într-un restaurant că este un „bărbat tânăr și chipeș care are un bun simț al umorului” și au pârât-o la autorități.

Femeia a fost amendată cu 40.000 de ruble (519 dolari). Tatiana Cervenko, o profesoară de matematică din Moscova, a spus că a fost dată afară după ce Korobkova a trimis o serie de denunțări către școala unde preda și unor oficiali din guvern după ce profesoara a apărut la Deutsche Welle, un post TV online pe care Rusia l-a declarat „agent străin”.

Korobkova se laudă că denunțurile ei au dus la cinci procese intentate împotriva victimelor sale și promite că nu va renunța la acest obicei. Ea spune că nu cunoaște personal pe niciunul dintre oamenii pe care i-a denunțat și, pe majoritatea, nici măcar nu i-a văzut vreodată. „Prin expunerea inamicilor, oamenii își demonstrează în primul rând lor înșiși că acești inamici există și că fac ceea ce trebuie susținând războiului”, a spus Alexandra Arhipova, un antropolog care nu doar că a studiat fenomenul informatorilor, dar a fost și o victimă a lor.

Korobkova a scris șapte e-mailuri către decanii universităților unde Arhipova preda, cerând ca aceasta să fie concediată pentru „comportament imoral” din cauză că a oferit un interviu unui canal TV interzis de autorități. Arhipova a scăpat până acum doar cu un avertisment în care i s-a cerut să nu se mai adreseze mass-mediei.

„Auto-detoxificarea naturală și necesară a societății”

Președintele rus Vladimir Putin le-a cerut rușilor să ajute autoritățile să elimine „gunoiul și trădătorii”. La scurt timp după declanșarea invaziei, Putin a numit procesul „o auto-detoxificare naturală și necesară a societății”.  Trendul denunțurilor pare să nu fie încă universal acceptat de elita rusească, cu toate că foarte puțini îndrăznesc să îl critice. Luna trecută, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că denunțarea este o practică „dezgustătoare”.

„Există justițiari care luptă pentru 'puritate' în rândul academicienilor”, a spus Dmitri Dubrovski, un profesor universitar și activist pentru drepturile omului. „Trendul este în creștere.” „Denunțarea este în sângele meu”, a scris Korobkova, care spune că activismul ei i se trage de la bunicul său care, potrivit ei, a fost un ofițer militar și informator pentru NKVD, poliția secretă a lui Stalin, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Korobkova a spus că activitatea ei poate fi comparată cu atacurile submarinelor asupra navelor inamice: „numărul de vase scufundate nu a fost niciodată prea mare, dar teama de a fi atacat îl fac pe inamic să își reducă numărul de călătorii”. Obiectivul ei este să lase publicațiile media considerate „agenți străini” fără invitați.