Fermierii mici și mijlocii din R. Moldova sunt în prag de faliment, iar acest lucru se datorează secetelor din ultimii ani, a creditelor acumulate, scumpirilor de bunuri necesare pentru lucrările agricole, precum și datorită crizei generate de războiul din Ucraina. În cazul falimentului micilor producători agricoli, din toată această situație ar avea de câștigat câteva companii transnaționale, care abia așteaptă să preia controlul asupra producerii agricole pe terenurile din R. Moldova.

Această afirmație aparține directorului executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari și a fost lansată în cadrul emisiunii „Dialog Deschis” cu Tudor Ioniță. Potrivit lui Slusari, sunt câteva companii transnaționale, care controlează lanțul valoric la nivel de export, transport și păstrare a producției agricole.

„Aceste companii au rădăcini înafara Republicii Moldova și anume în zona în care nu prea sunt respectate standardele internaționale de finanțare. Ele așteaptă cu nerăbdare falimentul fermierilor mici și mijlocii, ca să preia terenurile. Ei (n.r. - fermierii) și așa au câteva sute de mii de hectare, iar falimentul fermierilor mici și mijlocii de la sate va însemna că suprafețele semnificative de pământ agricol vor trece în gestiunea companiilor transnaționale. Iar asta înseamnă că noi nu vom mai avea culturi intensive de vii, livezi, legume, întrucât companiile transnaționale nu pun accent pe ele.

Asta va însemna că zeci de mii de lucrători vor rămâne fără lucru și vor fi nevoiți să plece. Companiile au nevoie de 5 culturi agricole: grâu, orz, rapiță, floarea soarelui și porumb, cu o valoare adăugată scăzută. Ei nu vor face procesare, pentru că nu au nevoie de procesare, de făină sau alte produse de panificație. Ei au nevoie doar să exporte această producție în formă brută, să primească TVA de la export și să optimizeze cumva veniturile. Asta înseamnă moartea satelor! Satele acum supraviețuiesc pentru că există fermierii acolo, unii mai mari, alții mai mici, mai mijlocii, cu un hectar – cu zece, cu o sută, dar acești fermieri au legătură economică spirituală, dacă doriți, cu zonele rurale. Ei au acolo familii, părinți, bunei, pentru ei este important să fie plantată livada, sau vița-de-vie, sau să crească legume și acolo vor lucra oamenii locali”, a declarat Alexandr Slusari.  

Mai mult, reprezentantul agricultorilor susține că există bănuieli referitoare la unele înțelegeri ascunse între reprezentanții holdingurilor transnaționale și unele persoane de la guvernare, înțelegeri care i-ar devaforiza pe fermierii mici.

„Statul trebuie să spună clar: De care agricultură are nevoie R. Moldova? De holdinguri mari, fără sate, cum e în Federația Rusă și Ucraina - sau de agricultori locali, care să contribuie la dezvoltarea satelor?  Eu nu am probe, dar foarte mulți fermieri au suspiciuni rezonabile că din păcate, în cadrul actualei guvernări, asupra căreia au fost foarte mari așteptările… Dar eu nu vreau să cred că guvernarea a bătut palma cu Transoil, sau alte holdinguri”, a mai spus Alexandr Slusari.

În context, el a adus exemplul satului Talmaza, unde activează companii transnaționale și care au doar câte 5 persoane angajate. De cealaltă parte, pe terenurile agricultorilor locali, pot fi angajați sezonier și câte 500 de oameni.