Cimitirul evreiesc din satul Vălcineț, raionul Ocnița cunoscut sub numele de Beit Olam, este un sanctuar al tăcerii și uitării. Întins pe o suprafață de 3,5 hectare la marginea satului, acest loc de odihnă veșnică găzduiește morminte datând din secolul al XVII-lea. Deși ultima înmormântare a avut loc în jurul anilor 2 000, transmite NordNews.md.

Primarul comunei Vălcineț, Alexandru Grosu, relatează despre informațiile istorice despre acest lăcaș de cult. „Primele mențiuni ale acestui cimitir evreiesc, potrivit arhivelor, au fost în secolul al 17-lea. Atunci a fost prima înmormântare. Ultima persoană a fost înmormântată aici în anii 2000. Din păcate nu avem vreun suport financiar. Eu am încercat să dau de comunitatea evreiască ca să putem, într-un mod oarecare, cât și de puțin, să avem o finanțare ca să putem întreține acest cimitir”, spune Alexandru Grosu.

Cimitirul din acest sat este un muzeu în aer liber, unde vizitatorii care cunosc ebraica sau idișul pot citi de pe pietrele funerare destinul și istoria celor înhumați aici. Potrivit jurnaliștilor de la NordNews, cimitirul a fost părăsit de mai mulți ani de zile.

Plăcile funerare sub formă de obelisc, copaci fără ramuri, dar și altele sunt câteva dintre vestigiile pe care soții Filipciuc le îngrijesc cu dedicație în a doua generație.

„Ultimul bărbat evreu a strâns toate cărțile într-un sac și le-a îngropat într-un mormânt aparte. Сărțile sunt îngropate lângă soția lui. Acest bărbat făcea slujbe de înmormântare pentru morți, el deținea multe cărți. Nu a rămas nimic, înafară de rugăciunea lor sub sticlă în limba ebraică”, afirmă îngrijitoarea cimitirului, Natalia Filipciuc.

Pe majoritatea mormintelor din cimitir este încrustată Steaua lui David, un simbol antic cu șase colțuri. Adoptat în secolul al XIX-lea ca simbol național de către evreii emancipați, Steaua lui David echivalează cu crucea creștină și a devenit un emblemă comună pe sinagogi, instituții evreiești, monumente, pietre funerare, documente și obiecte religioase și casnice.

Sinagoga servește ca loc principal de rugăciune pentru comunitatea evreiască și adesea include spații suplimentare pentru studiu, socializare sau birouri. La 5 km de comuna Vălcineț, în orașul Otaci, se află un astfel de lăcaș de cult care astăzi este o ruină.

Până în 1940, această clădire a servit ca sinagogă pentru comunitatea locală din Otaci. Ulterior, a devenit Casa de Cultură, funcție pe care a îndeplinit-o până în anii ’90. Astăzi, edificiul este vizitatat ocazional de descendenții evreilor emigrați, fie în Europa și America, fie în Israel.

„În acest cimitir este înmormântată mătușa, străbunica și străbunelul meu. Foarte multe morminte părăsite, deoarece oamenii au plecat, timpul deja nu este acela de cândva, foarte puține persoane mai pot veni și vizita acest cimitir și au rămas doar două persoane care mai au grijă de acest loc”, povestește Larisa Turcman, locuitoarea comunei Vălcineț.

Reprezentanții comunității evreiești din Republica Moldova indică faptul că în prezent în țară locuiesc aproximativ 15 000 de evrei. Numărul acestora a scăzut semnificativ de-a lungul timpului: în 1897, populația evreiască număra 228 668 de persoane, iar în anul 1989 a scăzut la 65 672.