Obiceiurile nesănătoase precum consumul de alcool și tutun reduc nu doar speranța de viață, dar și productivitatea muncii a populației. Implementarea politicilor care ar stimula oamenii să adopte comportamente mai puțin nocive ar putea avea efect pozitiv atât asupra sănătății publice, cât și a forței de muncă. În lume devin tot mai răspândite policitate fiscale bazate pe taxarea produselor în funcție de nivelul de nocivitate al acestora. Astfel, autoritățile își propun să susțină alternativele mai puțin nocive și tranziția către substanțe cu risc redus, scrie locals.md.

Stimularea utilizării produselor mai puțin nocive, inclusiv băuturi cu conținut scăzut de alcool, produse pe bază de nicotină necombustibilă, un consum redus de sare, zahăr și grăsimi saturate, ar putea fi o strategie utilă pentru a obține rezultate mai bune în domeniul sănătății publice.

Reducerea riscurilor asociate fumatului

Deși nicotina creează dependență, această substanță nu cauzează bolile grave asociate cu fumatul. Specialiștii sugerează o schimbare a accentului în problema fumatului - de la renunțare la substituire cu alternative mai puțin nocive pentru cei care nu pot renunța complet la țigarete convenționale. Deși nicotina a fost demonizată la nivel mondial, pe termen lung, nu prezintă un risc mai mare decât alte substanțe consumate în mod obișnuit. Nicotina pură are un impact asupra sănătății unei persoane similar cu cel al cafeinei și este mai puțin nocivă decât alcoolul.

Președinta Societății Psihiatrilor, Narcologilor, Psihoterapeuților și Psihologilor din Republica Moldova, Jana Chihai susține că nicotina în sine este semnificativ mai puțin nocivă decât fumatul, care implică inhalarea produselor de combustie. Există motive puternice pentru a evita combustia; de exemplu, cafeaua ar fi și ea foarte nocivă dacă ar trece printr-un proces de combustie.

”Adicția de nicotină este cauzată de acțiunea neurobiologică. După inhalarea fumului de tutun, nicotina ajunge în circulația sanguină în 4 secunde, iar în creier în 7 secunde. Prin intermediul receptorilor speciali de nicotină, aceasta influențează starea de spirit și poate acționa ca un relaxant sau stimulent. Pentru a menține senzația plăcută și pentru a evita simptomele de sevraj, fumătorul este nevoit să ia o nouă doză de nicotină. Printre simptomele sevrajului nicotinic se numără iritabilitatea, foamea de nicotină, depresia, anxietatea, schimbările de dispoziție, scăderea atenției, tulburările de somn, apetitul crescut și altele. Simptomele pot apărea în câteva ore după ultima țigară, obligând fumătorul să fumeze tot mai des. Cu cât se întărește mai mult obiceiul de a consuma tutun, cu atât crește toleranța organismului la nicotină. Riscurile pentru sănătate ale tutunului provin în principal de la aproximativ 70 de substanțe cancerigene și compuși precum monoxidul de carbon, care provoacă boli cardiovasculare. Efectele respiratorii ale tutunului, cum ar fi boala pulmonara cronică obstructivă, ar fi în mare măsură evitate dacă procesul de combustie ar fi eliminat”, menționează Jana Chihai.

”Nicotina în sine nu este principala cauză a bolilor cardiovasculare. Majoritatea efectelor nocive asupra sistemului cardiovascular sunt legate de substanțele toxice conținute în fumul de tutun. Nicotina, deși contribuie la creșterea temporară a tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace, nu este considerată factorul principal care provoacă probleme cardiovasculare pe termen lung. Produsele pentru terapia de substituție a nicotinei folosesc această substanță pentru a ajuta la renunțarea la fumat, iar studiile arată că acestea sunt semnificativ mai puțin nocive comparativ cu fumatul de tutun. Aceste preparate permit reducerea poftei de nicotină și a simptomelor de sevraj fără a expune organismul la alte substanțe nocive prezente în fumul de tutun”, susține doctorul de știință în medicină Irina Cabac-Pogorevici, conferențiar universitar Disciplina de cardiologie din cadrul USMF „Nicolae Testemițanu.

Datele studiului OMS din 2021 arată că în Moldova 27,6% din populație fumează. Unul dintre obiectivele autorităților fiind – o societate fără tutun.

”Cred că o societate fără tutun este un obiectiv realist, dar realizarea acestuia complet poate fi provocatoare. În medicină, există principiul că, acolo unde nu se poate vindeca, ar trebui redus răul. Societatea medicală trebuie să se concentreze pe prevenire, iar populația trebuie informată despre cum fumatul afectează sănătatea umană și cum să ajutăm fumătorii actuali. Problema fumatului poate fi rezolvată doar printr-o abordare multidisciplinară, consolidând reglementările, asistența medicală și sprijinul psihologic” declară președinta Societății Psihiatrilor, Narcologilor, Psihoterapeuților și Psihologilor din Republica Moldova.

La fel, medicul psihiatrul s-a referit la problema fumatului în rândul persoanelor cu tulburări mintale. Studiile sugerând că aceste persoane tind să consume mai multe țigări.

”Reducerea riscurilor pentru persoanele cu boli mintale este chiar mai importantă deoarece acestea fumează într-o proporție mai mare și mai multe țigări pe zi, inhalează mai profund și răspund mult mai prost la strategiile de renunțare la fumat. Din acest motiv, acest grup de populație moare cu 15 până la 20 de ani mai devreme decât populația generală, consecințele fumatului fiind cauza principală a acestor decese. În cazul special al schizofrenicilor, nicotina poate fi chiar terapeutică, ceea ce întărește ideea de reducere a riscurilor”, a adăugat Jana Chihai.

Exemplul Suediei

Suedia este pe punctul de a deveni un lider mondial în lupta împotriva fumatului tradițional de țigări. Cu o prevalență a fumatului de doar 5%, abordarea Suediei este bazată pe dovezi științifice, punând accent pe educație și transparență. Deși consumul de nicotină în Suedia este similar cu cel din Europa, țara are o incidență a cancerului pulmonar cu 41% mai mică și mai puțin de jumătate din decesele legate de tutun comparativ cu alte țări europene. Această diferență remarcabilă este atribuită în mare parte adoptării pe scară largă a produselor cu nicotină fără fum.

”Este foarte probabil că produsul tradițional de tutun snus, tutun comercializat în pungi pentru consum oral, a jucat un rol important. Suedia este astfel pe cale să devină prima țară „fără fum” din Europa, cu definiția că mai puțin de cinci procente din populația adultă fumează zilnic. Deși Suedia poate avea semnificativ mai puțini fumători decât alte țări, are aproximativ același număr de utilizatori de nicotină: 23,6%, comparativ cu media UE de 24,9%. Expunerea generală la nicotină este similară, dar impacturile asupra sănătății diferă dramatic. Suedia are o mortalitate prin cancer pulmonar cu 36% mai mică și o mortalitate legată de tutun cu 21% mai mică”, a declarat medicul neurolog, director general al Centrului de Neurologie și Neuroreabilitare Neurokos, Constantin Buceaţchi.

Implementarea și recomandările OMS privind trecerea la alternative mai puțin nocive pentru a reduce bolile sunt utilizate pe scară largă, de exemplu, în contextul consumului excesiv de sare de masă. Norma zilnică de consum este de 5 grame, în Moldova această normă fiind dublată la10 grame. Consumul excesiv de sare duce la dezvoltarea patologiilor cardiovasculare. Aceeași abordate este aplicată în cazul produselor care conțin grăsimi trans sau băuturi cu conținut ridicat de zahăr.