​Casa de avocatură Popa și Asociații anunță că Vlad Filat a depus cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO). Potrivit apărătorilor, decizia de a se adresa la CtEDO a fost luată de Vlad Filat în contextul în care magistrații din Republica Moldova au emis o hotărâre de condamnare ilegală.

„În cerere, Vlad Filat a invocat că, pe parcursul procesului de judecată, i-au fost încălcate mai multe drepturi garantate de Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale: art. 3 din Protocolul nr.1, raportat la art. 13 din Convenție, art. 6, art. 8, art.18, etc. 

Vlad Filat a reclamat încălcarea art. 3 din Protocolul nr.1 raportat la art. 13 al Convenției. Deşi a fost ales membru al Parlamentului pe baza unor alegeri democratice, ridicarea imunităţii şi revocarea mandatului de deputat s-a dispus cu încălcarea flagrantă a dreptului intern.

Fostul deputat a cerut constatarea încălcării art. 6 din Covenție care prevede dreptul la un proces echitabil. În cerere, Vlad Filat a invocat încălcarea principiului publicității ședințelor de judecată. „Am fost victima unui proces desfășurat în condiții obscure, de clandestinitate, fiindu-mi interzis dreptul de a comunica cu mass-media [...]. Nu a fost prezentat niciun element din care să rezulte că judecata mea în condiții de publicitate ar afecta interesul justiției", se menționează în cerere.

De asemenea, dreptul la un proces echitabil a fost încălcat și prin faptul că marea majoritate a cererilor de audiere a unor martori și de efectuare a unei expertize de specialitate au fost respinse fără vreo motivare concretă. Nu a fost respectat principiul egalității de arme cu acuzarea, etc. În același timp, Vlad Filat se plânge Curții Europene pe faptul că magistrații care l-au judecat nu au prezentat garanții de imparțialitate.

La fel, a fost încălcat art. 8 din Convenție – Dreptul la respectarea vieții private și de familie – prin faptul că au fost divulgate intenționat în presă anumite acte din dosar. Totodată, în tot cursul procesului penal, Vlad Filat a apărut încătușat și înconjurat excesiv de mascați. Acest lucru a indus opiniei publice ideea vinovăției lui Vlad Filat. Astfel, i-a fost afectată nu doar viaţa privată, ci şi imaginea publică.

Fostul premier mai invocă și încălcarea art. 18 din Convenție raportat la încălcarea tuturor celorlalte drepturi prevăzute de art. 3, art. 5, art. 6, art. 8, art. 13 şi art. 3 din Protocolul nr. 1. În principal, se punctează ținerea în arest preventiv pe toată durata procesului, fără probarea vreunui risc real al faptului că urmărirea și judecarea se pot desfășura doar în condiții de detenție. Scopul menținerii arestului preventiv până la finalul procesului a fost înlăturarea lui Vlad Filat din spațiul public și politic, se menționează în plângerea la CtEDO.

Reprezentantul lui Vlad Filat la Curtea Europeană, avocatul Igor Popa este convins că CtEDO va obliga instanța națională să revizuiască dosarul lui Vlad Filat și să îl restabilească în drepturi. „Ce s-a întâmplat în acest dosar de rezonanță este o eroare judiciară. Cu siguranță, acest caz va completa șirul dosarelor pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană. Este regretabil", se menționează în comunicatul expediat presei de către casa de avocatură Popa și Asociații.

Amintim că Vlad Filat a fost arestat după un autodenunţ al lui Ilan Şor, care afirma că i-a oferit fostului premier bani, bunuri şi servicii în valoare de 250 de milioane de dolari în schimbul unor favoruri guvernamentale.

Prin decizia Judecătoriei Buiucani din 27 iunie 2016, Vlad Filat a fost condamnat la nouă ani de detenţie şi la o amendă în mărime de 60 de mii de lei. 

Ulterior Curtea de Apel Chișinău a menținut în noiembrie 2016 decizia Judecătoriei Buiucani în privința lui Vlad Filat. Fostul premier a rămas condamnat la nouă ani de detenție. Magistrații de la Curtea de Apel au exclus din sentința lui Vlad Filat, dictată anterior de Judecătoria Buicani, unele bunuri confiscate, admițând astfel demersurile mai multor apelanți.