În perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca Centrul Național Anticorupție să cunoască acest lucru. Aceasta datorită unei modificări la legislația anti-spălare de bani, aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare. Declarația a fost făcută de către fostul vicedirector al Centrului, Cristina Țărnă, în cadrul emisiunii „Important" de la postul de televiziune TVC21, transmite IPN.

Țărnă a mai declarat că inițiativa i-a aparținut unui „cetățean” cu interese mari în domeniul bancar. „Această persoană a fost consiliată de Mihail Gofman”, a mai punctat Țărnă.

Potrivit ex-vicedirectorului, esența modificării a fost că este suficient ca persoana să se adreseze în instanța de judecată pentru a fi anulată blocarea banilor, aplicată de Centrul Național Anticorupție. „Dacă dai în instanța de judecată cererea prin care contești blocarea banilor în cont, ți-ai pus o ștampilă în cancelaria instanței de judecată, serviciul anti-spălare a banilor de la CNA încă nu știe că tu ai mers în instanța de judecată, dar tu cu această foaie cu ștampilă mergi la bancă și ei erau obligați să ridice suspendarea. Practic, în cinci minute mutai banii unde vroiai tu", declară Cristina Țărnă.

Astfel, CNA când se prezenta în instanța de judecată pentru a susține motivele pentru care a aplicat blocarea, omul cu pricina nici nu mai venea pentru că nici nu-i păsa dacă pierdea acest dosar. „Pentru o perioadă de 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare, Centrului Anticorupție i se blocase acel buton roșu pe care ar fi putut apăsa și bloca banii", spune Cristina Țărnă.

Fosta vicedirector spune că în mod normal toate instituțiile financiare din Republica Moldova sunt obligate să trimită anumite rapoarte către CNA când au loc tranzacții suspecte și tranzacții limitate. Tranzacțiile limitate sunt cele care depășesc o anumită sumă pentru o singură persoană fizică sau juridică. Ele se raportează în decurs de o lună. Tranzacțiile suspecte sunt cele care sunt efectuate fie de persoane expuse politic, fie că implică state cu zone offs-hore, acolo unde sunt riscuri mari de spălări de bani sau cu riscuri de terorism.

„În asemenea cazuri, instituțiile financiare trebuie să le încadreze ca fiind tranzacții suspecte și să le raporteze în decurs de trei zile. La CNA, respectiv, se acumulează foarte multe rapoarte de genul acesta, de ordinul milioanelor. Astfel, dacă există semnalmente de spălare de bani, CNA poate să meargă în instanța de judecată și să ceară blocarea acelor bani", afirmă Cristina Țărnă.

Tot aseară, Cristina Țărnă a declarat că, în continuare, printre motivele pentru care s-a retras din funcție este faptul că Agenția de Recuperarea a Bunurilor Infracționale, la care a muncit mai bine de doi ani, urma să fie transferată în subordinea Ministerului Finanțelor. 

„În cei aproape patru ani la CNA am încercat să promovez legi, strategii, consolidarea instituțiilor în interes public, nu mi-a fost simplu, mai ales că se rugau să fie transmisă cât mai repede cererea mea de demisie, dar când mi-am dat seama că munca mea de doi ani pentru a crea Agenției de Recuperarea a Bunurilor Infracționale se duce într-o săptămână de râpă, urmând să fie transferată în subordinea Ministerului Finanțelor, iar faptul că s-au răzgândit înseamnă că a avut un rost demisia mea, or recuperarea miliardului este una dintre cele mai mari preocupări", a declarat Cristina Țărnă.

Întrebată de către moderator dacă poate numi Centrul Național Anticorupție drept o instituție independentă, aceasta a declarat că: „CNA este o instituție independentă, dar care are anumite probleme de integritate pe interior, pe care trebuie să le recunoaștem. E loc pentru mai bine, deși în CNA situația este mai bună decât în Procuratură", a conchis Cristina Țărnă.

Cristina Ţărnă a demisionat acum două săptămâni, din funcţia de vicedirector al Centrului Naţional Anticorupţie, post pe care l-a ocupat vreme de patru ani. Câteva dintre motivele pe care le-a invocat sunt reformarea instituţiei, dar şi trecerea Agenției de Recuperarea a Bunurilor Infracționale în subordinea Ministerului Finanțelor.