Șeful CNA, Viorel Chetraru, a adus critici fără precedent sistemului judiciar și refomelor anticorupție din Republica Moldova. Acesta a ținut un discurs tăios la primul For moldo-român în domeniul justiției. El a spus că multiplele modificări legislative în ceea ce privesc prerogativele CNA au adus mai mult prejudiciu funcționalității instituționale, decât rezultate. La un moment dat, Chetraru a spus că multe dintre modificările legislative s-au făcut sub presiunea unor asociații de avocați și experți care erau interesați de instabilitate în condițiile în care tot ei apărau anumiți politicieni cercetați pentru acte de corupție.

Chetraru a criticat noua Lege a Procuraturii prin care mai multe dintre împuternicirile CNA au mers către Procuratura Anticorupție, iar volumul de lucru al ofițerilor CNA, în loc să se micșoreze, s-a dublat. El consideră că, în prezent, atât CNA, cât și PA trebuie să se ocupe doar de dosare privind marea corupție. 

”Motivul formal al promotorilor reformei Procuraturii Anticorupție după modelul DNA fiind că reforma CNA nu ar fi produs rezultatele așteptate. Dar, după cum spuneam, reforma CNA din anul 2012 nu a supraviețuit decât o jumătate de an – timp în care roadele acelei reforme au fost evidente, iar la ineficiența procedurilor penale pe cauzele de corupție au contribuit direct avocații atât de preocupați mereu de reformele în procuratură, justiție și anticorupție”, a spus Chetraru.

Șeful CNA a mai spus că deși menținerea investigării tuturor cazurilor de corupție, mică și mare, sub același acoperiș al CNA și al Procuraturii Anticorupție prezintă anumite avantaje, timpul pe care procurorii anticorupție ar trebui să-l investească în conducerea urmăririi penale pe dosarele de corupție mică le va răpi clar din timpul în care ar trebui să exercite urmărirea penală pe cauzele de mare corupție, afectând din celeritatea proceselor de rezonanță socială sporită.

Nu a scapat de criticile lui Chetraru nici Agenția Națională de Integritate care, potrivit lui, s-a dorit a fi o instituție-clonă a celei din România, doar că la Chișinău nimeni nu are încredere în această instituție. Nici măcar cei care fac parte din ea. 

”Din păcate, reforma procuraturii și cea a CNI au fost făcute fără a ține seama în același timp de activitățile și mandatul CNA, iar acum se pune foarte multe presiune pentru a grăbi o nouă reformă, ceea ce mie nu mi se pare corect. Or, avem mai sus exemplul reformării CNI, o reformă despre care nu putem spune că ar fi fost grăbită și care a generat blocaje în activitate”, a daugat el.

Prezentăm mai jos discursul său integral: 

”Prevenirea și combaterea corupției în perspectivă europeană”

 

Cuvînt de salut

Doamnelor și domnilor, stimată Dnă Ministru Prună și Dle Ministru Cebotari, distinse Doamne și domni procurori din România și Republica Moldova!

În primul rînd, Vă felicit pentru organizarea acestui Forum, la care mă simt onorat să particip. România și Republica Moldova au avut dintotdeauna o relație deosebită. România este un stat membru al UE și este firesc pentru noi să contemplăm realizările României cu o mare doză de simpatie.

Introducere

Moldova trece printr-un proces de reformă, iar mai exact – printr-un proces de re-reformă continuă. Chiar dacă reformele conduc la anumite progrese, schimbările se produc lent, iar oamenii pun mereu la îndoială atît calitatea, cît și sinceritatea reformelor desfășurate.

Pe partea de calitate a reformelor –nu ne ajunge nici răbdare, nici perseverență să așteptămproducerea schimbărilor. Dacă efectul nu este imediat – mai reformăm o dată, urmînd deseori direcția diametral opusă. Reformele inițiate sînt regîndite, apoi regîndite din nou, iarașa ajungem să trăim o re-reformă continuă.

Pe partea de sinceritate a reformelor, toată lumea s-a prins că e nevoie de o justiție funcțională și un sistem anticorupție puternic. Doar avînd siguranța celor două, calitatea reformelor nu ar mai fi pusă la dubiu, iar schimbărilor poate li s-ar da timpul necesar. 

Reformele CNA

Însă nici justiția și nici anti-corupția nu sînt scutite de re-reforme. Să luăm exemplul Centrului Național Anticorupție. CNA a apărutîn anul 2012, urmare a celei mai ample reforme a instituției predecesoare – Centrului pentru  Combaterea Crimei Economice și a Corupției. În acel an, CCCEC fusese reformat pentru a 10-a oară în cei 10 ani de existență, transformîndu-se în CNA. Cu acea ocazie, a fost îngustat mandatul Centrului, asigurată independența instituției față de Guvern astfel încît să poată investiga corupția din acesta, în lipsa imixtiunilor nepotrivite, au fost sporite cerințele de integritate față de angajați, introduse criterii stricte pentru numirea și destituirea șefului instituției, organizat concurs public în mai multe etape pentru investirea lui. Toate documentele de reformă au fost întocmite conform recomandărilor experților UE, strategiile de reformă – amplu dezbătute cu societatea civilă și susținute în toate comunicările oficiale ale UE.

Rezultatele acelei reforme nu au întîrziat să apară: în cîteva luni au fost investigați mai mulți miniștri, unii din ei ulterior condamnați, iar Guvernul a fost demis pentru suspiciuni de corupție. În jumătate de an însă CNA este supus unei noi reforme (semănînd însă mai mult cu o pedeapsă), fiindu-i anulate garanțiile de independență față de Guvern, limitată utilizarea unor instrumente de procedură penală, iar așa cum asistența externă din numele Republicii Moldova se negociază de către Cancelaria de Stat, demnitari ai căreia, condamnați penal în dosarele instrumentate de CNA, nu au fost nici suspendați, nici demiși din funcție urmare a condamnării – CNA a mai fost și izolat de asistența externă.

În urma activităților de advocacy și lobbysm informal al organizațiilor de avocați cu clienți proeminenți în mediul politic, la sfîrșitul anului 2012 Codul de procedură penală a fost modificat în așa fel încît autorizarea judiciară pentru interceptarea și înregistrarea comunicării persoanelor bănuite de corupție putea fi făcută doar după informarea prealabilă a respectivelor persoane despre bănuiala în privința lor. Practic, timp doi ani CNA a fost nevoit să lucreze în acest regim, supranumit de unii experți europeni ”regim de comedie pentru corupți”.

Este evident că în astfel de condiții, rezultatele imediate ale reformei din 2012 a CNA au fost în scurt timp compromise prin anti-reforma din anul 2013 și prin reducerea instrumentarului procesual vital pentru anchetatori și procurori. Abia în 2014 a fost adusă la normalitate procedura de efectuare a interceptărilor și înregistrărilor pe dosarele de corupție, iar la sfîrșitul lui 2015 – restabilite garanțiile de independență ale CNA.

Totuși, aceleași organizații de avocați au reluat în anul curent activitățile de advocacy și lobby pentru a reveni la ”regimul de comedie” de autorizare al interceptărilor și înregistrărilor.

Reforma procuraturii și modelul românesc

Între timp, a fost gîndită reforma procuraturii, inclusiv cea a procuraturii anticorupție, după modelul DNA al României. Împărtășesc toată admirația pentru realizările procurorilor români, dar trebuie să recunosc că în Republica Moldova inspirația românească a fost folosită de unii mai degrabă pentru a submina instituții funcționale decît pentru a consolida procuratura.

Active în procesul de reformare a procuraturii au fost din nou aceleași organizații de avocați, care au insistat pe competențele exclusive ale Procuraturii Anticorupție, pe detașarea ofițerilor de investigații și ai ofițerilor de urmărire penală în cadrul Procuraturii Anticorupție, în speranța că astfel se va contura prilejul pentru desființarea CNA, instituție care le-a dat bătăi de cap clienților politicieni. Opțiunea desființării CNA a și fost imediat vociferată de organizațiile cu pricina la scurt timp după reformarea Procuraturii Anticorupție.

Motivul formal al promotorilor reformei Procuraturii Anticorupție după modelul DNA fiind că reforma CNA nu ar fi produs rezultatele așteptate. Dar, după cum spuneam, reforma CNA din anul 2012 nu a supraviețuit decît o jumătate de an – timp în care roadele acelei reforme au fost evidente, iar la ineficiența procedurilor penale pe cauzele de corupție au contribuit direct avocații atît de preocupați mereu de reformele în procuratură, justiție și anticorupție.

Acum, dacă aș fi un avocat care ar avea de apărat clienți învinuiți de acte de corupție și spălări de bani, probabil aș fi mai mult decît interesat ca organul de urmărire penală care instrumentează dosarul – și mă refer aici atît la CNA, cît și la Procuratura Anticorupție – să se afle în procese interminabile de reformă și reorganizare, să circule dosarele cît mai mult dintr-o mîină în alta, sporind șansele pentru erori pe care le-aș exploata la maxim în folosul clienților mei, să le fie blocate instrumente importante de anchetă, iar lucrul pe care mi l-aș dori cel mai mult, probabil, ar fi desființarea CNA, înainte de consolidarea Procuraturii Anticorupție, cît timp procesele penale în care am interes direct ca și avocat sînt în plină desfășurare.

Ca director al CNA regret doar un singur lucru în legătură cu procesele de reformă ale CNA și Procuratura Anticorupție: că se speculează cu modelul instituțional pentru care am un respect și o admirație profundă – cel românesc. Iar spre deosebire de marea majoritate a concetățenilor mei care urmăresc activitatea DNA doar din presă, la CNA, Procuratura Anticorupție și Procuratura Generală am beneficiat de expertiza și asistența valoroasă a unui fost procuror DNA timp de o jumătate de an, cu sprijinul Delegației UE la Chișinău. Cu toții am avut atît de mult de învățat din această experiență, încît am ajuns să ne dorim cu toată sinceritatea să preluăm buna practică a DNA-ului românesc.

Și chiar dacă avocații își doresc cu tot dinadinsul să ne certe, nu cred că modelul românesc în Republica Moldova înseamnă neapărat rivalitate instituțională. Procuratura Anticorupție într-adevăr a preluat parțial mandatul de urmărire penală al CNA, dar CNA este mult mai mult decît atît: CNA înseamnă și activități de prevenire a corupției, activități analitice pentru depistarea schemelor de corupție, activități de prevenire și combatere a spălării banilor.

Pe partea de combatere a corupției, CNA a asigurat dintotdeauna activitățile de investigare operativă atît pentru organul de urmărire penală al CNA, cît și pe dosarele Procuraturii Anticorupție. La fel, CNA dispune de experți judiciari excelenți, criminaliști, asigurare tehnică operativă, propriul izolator de detenție preventivă, altfel spus – servicii polițienești care nu pot fi încadrate în activitatea clasică a unei procuraturi, dar de calitatea și disponibilitatea cărora Procuratura Anticorupție are mare nevoie.

Din acest motiv, afirm cu toată responsabilitatea și, sînt convins că Procurorul General interimar și Procurorul Anticorupție aici prezenți nu mă vor contrazice: efectul imediat al slăbirii CNA va duce la o slăbire inevitabilă a Procuraturii Anticorupție. Or, CNA și Procuratura Anticorupție întotdeauna au lucrat în tandem, iar această conlucrare și pînă, și după reformarea din acest an a procuraturii, a însemnat foarte mult. Împreună ne planificăm operațiunile, împreună căutăm soluții, împreună comunicăm rezultatele, împărtășim realizările și deficiențele, împreună le analizăm și ne construim strategii ulterioare.

După reformarea Procuraturii Anticorupție CNA îi revine același rol pe care îl are Serviciul Român de Informații pentru Direcția Națională Anticorupție în România – activitatea informativă pe dosarele penale date în competența sa. Atît doar că CNA mai oferă anumite facilități suplimentare procurorilor – analitice, tehnice, logistice, de expertiză etc., despre care vorbeam anterior.

Un bun exemplu de activități analitice desfășurate împreună cu procurorii este studierea practicii judiciare pe cauzele de corupție. Așa am constatat, spre exemplu, că în perioada de pînă la 2012 judecătorii, deși ajungeau la concluzii privind vinovăția inculpatului în 90% din cazuri, aplicau pedepse penale în doar 60%, iar în celelalte cazuri – pedepse contravenționale. Privările de dreptul de a ocupa anumite funcții se aplicat doar în 1 din 3 cazuri, pedepse reale privative de libertate – în doar 1,5% din cazuri pe un termen mediu de 7 luni, iar amenzile și despăgubirile acordate erau de 6 ori mai mici decît volumul total al mitei. Era și evident faptul că în acele condiții, chiar dacă judecătorul spunea ”vinovat” în cazul a 9 din 10 inculpați pentru corupție, societatea considera că nu există finalitate în acele dosare. În prezent, la același nivel al condamnărilor, practic nu mai există responsabilizare contravențională în locul celei penale, 2/3 sînt privați de dreptul de a ocupa funcții, iar pedepse reale privative de libertate se aplică în 20% din cazuri, pe un termen mediu de 4,5 ani, adică incidența acestor pedepse a crescut de 10-12 ori. În prezent, un nou studiu al sentințelor este definitivat și va fi lansat în două săptămîni.

Prevenirea corupției

Mai mult ca atît, CNA este singura instituție ce asigura activități de prevenire a corupției începînd cu anul 2005: expertiza anticorupție obligatorie a proiectelor de acte legislative și normative ale Guvernului (anual, pînă la 800 de proiecte), asistență în procesul de auto-evaluare a riscurilor de corupție în cadrul instituțiilor publice (zeci de instituții sînt evaluate și monitorizate anual), activități de educare și sensibilizare anticorupție sînt desfășurate de ofițerii CNA cu funcționarii publici, tinerii, copiii, alte categorii (anual fiind instruite pînă la 35.000 de persoane), testarea integrității profesionale – activitate pe care o reluăm, de la mijlocul lunii noiembrie. La fel, din anul 2005 CNA este instituția-cheie în procesul de coordonare și monitorizare a implementării strategiilor anticorupție, precum și autor, co-autor al multor inițiative legislative anticorupție.

În acest context, țin să menționez interesul pe care îl manifestă colegii din cadrul altor agenții de prevenire a corupției față de activitățile desfășurate de colegii mei din CNA. Spre exemplu, activitatea de expertiză anticorupție este adusă cu titlu de bună practică internațională pentru statele RAI (Inițiativei Regionale Anticorupție). Conceptul aplicat de CNA în Republica Moldova pentru testarea integrității profesionale a agenților publici, inspirat inițial din experiența Ungariei, României și Marii Britanii, a ajuns la rîndul său model de inspirație pentru unele state baltice, pentru Ucraina și statele parteneriatului estic, fiind inclus într-un manual al Consiliului Europei cu privire la testarea integrității profesionale.

Activitățile de prevenire a corupției pe care le desfășoară CNA se află într-o continuă evoluție. În prezent, colegii lucrează la construirea unei platforme electronice de integritate, ce ar permite, pe de o parte, facilitarea conformării instituțiilor publice rigorilor de prevenire a corupției, iar pe de altă parte – evaluarea de către CNA a nivelului de implementare a standardelor de prevenire în cadrul fiecărei instituții.

Aceeași platformă va fi utilizată și în procesul monitorizării implementării obligațiilor ce revin instituțiilor publice potrivit noii Strategii Naționale Anticorupție pentru 2017-2020, proiectul căreia este în proces de definitivare.

Avînd în vedere și numărul mare de instruiri pe care instituțiile publice le solicită CNA, în anul următor ne propunem să dezvoltăm o platformă de instruire la distanță, cu sprijinul colegilor polonezi.

Conlucrarea de viitor

Pe final, aș vrea să încurajez colegii din România să extindă conlucrarea cu CNA, chiar dacă în România nu există o instituție omoloagă CNA. Oricîtă admirație nu ar avea pentru un sistem de justiție sau anticorupție, Republica Moldova nu-l va putea clona niciodată, uitînd de propriul specific constituțional, legislativ și instituțional. E nevoie de o analiză minuțioasă a avantajelor noului sistem în raport cu anumite atuuri ale sistemului deja existent.

Avem exemplul Comisiei Naționale de Integritate, recent transformate în ANI, care s-a dorit o clonă a instituției omoloage cu aceeași abreviere în România, iar acum, de o jumătate de an toate activitățile de verificare a averilor și de constatare a conflictelor de interese au fost oprite. Societatea civilă se pare că nu prea dă năvală în Consiliul de Integritate care ar trebui să aleagă noul conducător al instituției. Șeful interimar al noului ANI a și declarat public că legile votate se pare că nu ar mai fi bune și că orice activitate a ANI va fi imposibilă pînă la schimbarea legislației recent votate.

Indiferent cine e responsabil de situația creată, politicienii sau experții, cei din Moldova care au preluat un model sau cei din România care l-au oferit – cert este că pentru moment CNI sau ANI nu mai funcționează deloc și s-ar putea ca această stare de imposibilitate să continue pînă nu vor fi făcute remedieri într-o legislație care nici nu a apucat să fie pusă în aplicare.

Cert este doar că pentru toți funcționarii corupți această situație de tranziție și incertitudine constituie un avantaj clar.

Viziunea asupra noului mandat CNA

Totuși, nu aș vrea să credeți că sînt împotriva reformelor în sistemul anticorupție. Ba chiar dimpotrivă, cred că sînt necesare, dar că ele trebuie bine chibzuite astfel încît să nu apară goluri în sistem, să nu fie nevoie de mult timp pentru a înțelege cine și cum preia sectoarele care ar putea rămîne neacoperite. Într-un interviu recent, Dl Ministru al Justiției Vladimir Cebotari menționa despre importanța promovării reformelor sincronizate, astfel încît instituțiile care preiau anumite atribuții să fie pregătite să le facă față. Sînt de acord cu el. Din păcate, reforma procuraturii și cea a CNI au fost făcute fără a ține seama în aceleași timp de activitățile și mandatul CNA, iar acum se pune foarte multe presiune pentru a grăbi o nouă reformă, ceea ce mie nu mi se pare corect. Or, avem mai sus exemplul reformării CNI, o reformă despre care nu putem spune că ar fi fost grăbită și care a generat blocaje în activitate.

Principala discuție care se poartă este dacă – date fiind competențele exclusive ale Procuraturii Anticorupție în investigarea așa-zisei mari corupții – dacă ar mai trebui CNA să păstreze competențele de investigare a micii corupții sau ar trebui să transmită aceste competențe poliției? Dacă ar fi să păstreze corupția mică, care procuratură ar trebui să conducă urmărirea penală, Procuratura Anticorupție sau procuraturile teritoriale?

Chiar dacă menținerea investigării tuturor cazurilor de corupție, mică și mare, sub același acoperiș al CNA și al Procuraturii Anticorupție prezintă anumite avantaje, timpul pe care procurorii anticorupție ar trebui să-l investească în conducerea urmăririi penale pe dosarele de corupție mică le va răpi clar din timpul în care ar trebui să exercite urmărirea penală pe cauzele de mare corupție, afectînd din celeritatea proceselor de rezonanță socială sporită.

La drept vorbind, procurorii anticorupție deja înțeleg că au insuficiente resurse pentru a putea face față tuturor dosarelor date în competența lor exclusivă. Pentru a se descurca, procurorii, prin ordonanță, atrag ofițerii CNA în grupuri de lucru comune sau, prin ordonanță, transmit ofițerilor CNA exercitarea urmăririi penale pe o parte din dosarele penale pe care au competențe exclusive. În aceste circumstanțe, deși volumul de lucru al CNA ar fi trebuit să scadă urmare a transferării competențelor la procurori, acesta a ajuns să crească. În circumstanțele create, mandatul CNA de combatere a corupției trebuie regîndit, de o manieră în care CNA să se concentreze în continuare asupra cazurilor importante, avînd o legătură intrinsecă cu mandatul încredințat Procuraturii Anticorupție.

Totodată, în Republica Moldova urmează a fi creat un Oficiu de Recuperare a Activelor. Potrivit evaluărilor experților Centrului Internațional de Recuperare a Activelor de la Institutul Basel pentru Guvernanță, CNA ar fi cea mai potrivită instituție pentru a găzdui un asemenea oficiu, dată fiind și proximitatea Serviciului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din cadrul CNA, dar și experiența în investigarea penală a corupției și spălărilor de bani.

În aceste circumstanțe, considerăm că viitorul mandat de combatere al CNA ar putea fi transformat astfel încît să asigure investigarea infracțiunilor de îmbogățire ilicită, falsul în declarațiile de averi și interese, obținerea frauduloasă / utilizarea contrar destinației / și delapidarea fondurilor din asistență externă, gestionarea frauduloasă a băncilor, spălarea banilor și încălcarea regulilor de finanțare a partidelor politice. Anume pe aceste categorii de infracțiuni procurorii anticorupție ar putea conduce urmărirea penală, iar cazurile de corupție mică ar putea trece la un departament specializat în cadrul MAI. În rest, organul de urmărire penală al CNA ar trebui să desfășoare investigații financiare paralele în vederea identificării, sechestrării și confiscării ulterioare a bunurilor provenite din infracțiuni, în special ale celor provenite din infracțiuni de corupție și spălare de bani, inclusiv de peste hotare. În acest sens, două proiecte de legi au fost dezbătute luna trecută în cadrul audierilor parlamentare.

În așa fel, activitatea de combatere a CNA ar fi în continuare importantă și relevantă pentru procurorii anticorupție, asigurîndu-le o mai mare eficiență prin facilitarea recuperării bunurilor infracționale pe dosarele pe care aceștia le investighează.

În altă ordine de idei, CNA urmează să-și consolideze activitățile de prevenire a corupției și să asigure buna implementare a noului document național strategic anticorupție.