Părinţii un copil de un an de zile, căruia aseară i s-a ridicat febra la peste 39 de grade, au aşteptat urgenţa mai bine de o oră. Chemarea a serviciului 903 a fost înregistrată pe strada Milano, din capitală. Reprezentanţii instituţiei explică aceste cazuri prin faptul că nu au cadre suficiente, iar Ministerul Sănătăţii - prin insuficienţa de ambulanţe. 

"Ieri am chemat ambulanţa la 17:28, iar medicii au ajuns peste cam o oră şi 10 minute. Copilul avea febră mai mare, de 39 C. În timpul insistenţelor noastre telefonice, de la Urgenţă ni s-a comunicat că este un singur medic pediatru pe tot oraşul şi că acesta se află acum la o altă chemare. Când au ajuns, au stabilit îndată diagnosticul şi nu am avut nicio pretenţie, dar "operativitatea" cu care au venit m-a lăsat fără cuvinte", ne-a povestit tatăl copilului, Dumitru, care a preferat să se prezinte doar cu numele mic. 

Am încercat să obţinem o explicaţie de la serviciul 903, unde am discutat cu medicul coordonator Evelina Rusu. Dânsa ne-a explicat că astfel de situaţii se întâmplă tot mai des, pentru că instituţia se confruntă cu o criză de cadre.

"Nu ştiu care e cauza, dar avem tot mai puţini medici. De exemplu, astăzi avem trei pediatri pe întreg oraşul, dar nu avem niciun medic generalist. Nu vă pot oferi detalii pe marginea cazului de ieri, pentru că nu eram în tură, dar vă pot spune, la general, că problema există. În plus, febra nu este o urgenţă majoră, ea poate fi coborâtă şi în condiţii de casă. Cândva ambulanţa nici nu mergea la chemări legate de temperatură", ne-a spus medicul coordonator.

La rândul lor, reprezentanţii Ministerului spun că nu au constatat o reducere a numărului de medici în sistemul medical de urgenţă şi că problema, de fapt, ar fi lipsa unui număr suficient de ambulanţe.

"Pe ţară, avem statistici îngrijorătoare, dar nu şi în sistemul de urgenţă. Acolo problema constă în numărul mic de ambulanţe. Pe Chişinău, avem 60 de maşini care deservesc populaţia de 814 mii de locuitori din zona metropolitană. Miercuri noi vom înainta spre aprobare un proiect care prevede achiziţionarea a 500 de ambulanţe noi până în anul 2020. Sperăm că o dată cu implementarea acestui proiect, situaţia se va îmbunătăţi", ne-a declarat Dragoş Galbur, consilier al ministrului Sănătăţii, Ruxanda Glavan. 

Proiectul cu privire la instituirea Centrului Naţional de Asistenţă Medicală Urgentă Prespitalicească a fost aprobat în vara lui 2015. Atunci, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii scriau într-un comunicat de presă că, odată cu implementarea acestui serviciu, se vor reduce considerabil cheltuielile pentru aparatele administrative, dat fiind faptul că noua structură va avea un singur conducător, o singură contabilitate, un serviciu unic de resurse umane, juridic etc.

"Scopul proiectului urmăreşte asigurarea unui sistem de sănătate cost-eficient, sectorul de sănătate se află în proces de reformare şi racordare la cerinţele europene şi prevede regionalizarea serviciilor şi gestionarea eficientă a viitoarelor investiţii în sector. În urma reorganizării SZAMU prin contopire (fuziune) va avea loc transmiterea drepturilor şi obligaţiilor prin succesiune de la o persoană juridică existentă la o persoană juridică succesoare, cee ace se referă inclusiv la personalul ce activează în cadrul SZAMU. Astfel, acest proces nu va genera cheltuieli financiare suplimentare sau disponibilizări de personal, ba dimpotrivă, va genera economii", mai scria Ministerul Sănătăţii în comunicat.