În cadrul unui briefing de presă, ministrul educației Corina Fusu a atenționat cadrele didactice, manageriale, dar și părinții privind interzicerea colectările ilicite de bani în instituțiile de învățământ general. Ministerul Educației a emis o Dispoziție în a acest sens și a anunțat că pe parcursul lunilor septembrie-octombrie curent Inspectoratul Școlar Național va întreprinde controale neplanificate în școli și grădinițe.

Corina Fusu și-a exprimat îngrijorarea față de fenomenul respectiv: „Efectuând o analiză a specificului sesizărilor primite, am observat că în majoritatea cazurilor de la părinți s-au solicitat bani pentru procurarea manualelor, alimentația copiilor, grupele cu program prelungit etc. Mă voi opri succint asupra celor mai frecvente motive invocate de cardele didactice și manageriale care așa și nu au înțeles că NU au dreptul sub nici o formă să inițieze, să intermedieze și să participe la colectarea banilor de la părinți sau elevi. Totodată, subliniez aici și lipsa transparenței privind gestionarea bugetului școlii, precum și interesul scăzut al părinților privind activitatea instituției de învățământ pe care o frecventează copilul lor."

Ministerul Educației aduce la cunoștința tuturor părinților că elevii claselor I-IV primesc manualele gratuit, fără a achita taxa de închiriere, iar Abecedarul este oferit cadou tuturor copiilor din clasa I. Prin schema de închiriere sunt distribuite manuale pentru elevii din clasele de gimnaziu și liceu. Taxa de chirie NU este stabilită arbitrar, de către profesori sau directori, ci este aprobată anual, prin Ordinul ministrului educației. Conform acestui document (Ordinul nr. 473 din 24 mai 2016), plata de închiriere a unui manual în anul de studii 2016 -2017 variază între 2,00 lei și 20,60 lei, în funcție de gradul de uzură şi de costul fiecărui manual. Pe pagina web a Ministerului Educației puteți vedea care este taxa de chirie pentru fiecare titlu de manual în parte.

În 2016, din resursele Ministerului Educației au fost editate 33 de titluri originale de manuale și 12 titluri în traducere, pentru care s-au alocat 27,4 mln.lei. Setul de manuale asigurat de stat și oferit prin schema de închiriere satisface complet cerințele curriculare. Nu este necesar ca părinții să cumpere alte manuale. Materialele suplimentare pot fi achiziționate benevol de către părinți, iar profesorii pot doar să recomande, NU și să colecteze bani ori să impună părinții să procure anumite caiete și cărți, rechizite de anumite mărci etc.
Un alt subiect ce lasă loc de speculări este alimentarea copiilor în școli și grădinițe. Hotărârea Guvernului nr. 234 din 25 februarie 2005, cu modificările și completările ulterioare pune în sarcina Ministerului Educației și a administrației publice locale asigurarea alimentării gratuite a elevilor din clasele primare, iar în instituțiile de învățământ din raioanele de Est ale RM subordonate Ministerului Educației - și a elevilor din clasele a V-XII. Norma financiară pentru alimentarea acestor categorii de elevi constituie - 7,45 lei, incluzând dejunul. Dacă părinții vor ca elevul să ia și prânzul la cantina școlii, trebuie să achite costul prânzului. Prețul se stabilește de către autoritățile publice locale. Cadrele didactice sau managerii școlari NU au dreptul să colecteze acești bani.

Referitor la alimentația copiilor din grădinițe, normativele financiare stabilite pentru anul 2016 de către Ministerul Finanțelor variază între 6 și 18,65 lei, în funcție de programul de activitate al grădiniței (4 ore, 12 ore). Din suma respectivă statul acoperă 2/3, iar 1/3 constituie contribuția părinților. Și în acest caz nici educatorii, nici asistentele, nici managerul nu trebuie să se ocupe de colectarea banilor.
În conformitate cu prevederile art. 25 din Codul educației, statul suportă cheltuielile pentru serviciile de învățământ preșcolar (3-7 ani) și de îngrijire în instituțiile publice pentru toții copiii, inclusiv pentru cei cu cerințe speciale. În total cheltuielile planificate pentru domeniul Educației timpurii constituie 2,2 mlrd. lei.

Colectări ilicite de bani se fac și pentru grupele cu program prelungit, fenomen larg răspândit în special în mun. Chișinău, unde părinții sunt încadrați în câmpul muncii și nu au posibilitatea să ia copilul acasă imediat după încheiere orelor de studii. În art. 27, p.6 al Codului educației, dar și în Regulamentul de organizare și funcționare a claselor și grupelor cu program prelungit (aprobat prin Ordinul nr. 798 din 11 iulie 2014) este stipulat că "în învățământul primar pot fi organizate grupe sau clase cu program prelungit finanțate din surse bugetare și din alte surse LEGALE". Cererea pentru grupele cu program prelungit este foarte mare, însă autoritățile administrației publice locale pot decide organizarea lor DOAR în cazul identificării resurselor în acest scop. Nu este permisă organizarea grupelor sau claselor cu ore de meditație și nu există prevederi legale în context. De asemenea, NU se admite desfășurarea lecțiilor particulare în instituțiile de învățământ. Totuși, cele mai multe sesizări din partea părinților pe care le-a primit Ministerul Educației vizează meditațiile, pregătirea temelor pentru acasă cu învățătorii claselor primare, lecțiile particulare la unele discipline școlare precum matematica și limba străină. Potrivit datelor pe care le-am obținut, inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare, taxele percepute de către profesori pentru aceste activități variază între 50 și 2000 de lei. Este interzisă desfășurarea orelor particulare la școală, precum și remunerarea în plic a profesorilor respectivi.

În instituțiile unde nu există asociații de părinți NU poate avea loc colectarea banilor pentru "fondul școlii", "fondul clasei" și alte invenții. Crearea asociațiilor este doar dorința și inițiativa părinților, iar aderarea la ele este BENEVOLĂ. Pentru a activa în cadrul legal, asociațiile trebuie să fie înregistrate la Ministerul Justiției sau la organele APL, trebuie să respecte Statutul și Regulamentele aprobate în mod corespunzător. În cazurile acumulării ilicite de bani, cel mai des sunt implicați părinții care își pot permite să achite taxa de membru al asociației și îi obligă, uneori îi intimidează pe cei care nu o pot plăti sau îi forțează chiar să devină membri ai asociației. Nu este corect să se insiste ca fiecare părinte să fie membru al asociației. Aici trebuie să intervină administrația instituției, în scopul evitării cazurilor de abuz, neglijență, încălcare a drepturilor elevilor sau părinților. Cadrele didactice și managerii pot colabora cu asociațiile, dar nicidecum nu pot impune părinții să strângă bani pentru necesitățile școlii sau cele personale. Nu există acte normative care ar admite sau recomanda colectarea unor sume bănești în alte scopuri decât cele prevăzute de legislație. Cu părere de rău, nu toți profesorii și nu toți părinții respectă legea.
Un motiv al abaterilor menționate este și faptul că nu toate instituțiile de învățământ și-au făcut transparente bugetele. Dacă la nivel republican circa 80% din școli au trecut la autonomie financiară, în municipiul Chișinău acest indice constituie doar 20%. La momentul actual fiecare instituție de învățământ primar, gimnazial și liceal este finanțată din bugetul de stat conform formulei de cost per elev. Școlile ce au implementat autonomia financiară își gestionează resursele independent, repartizând banii în funcție de necesități. Precizăm că bugetul mediu per școală, la nivel național, în anul bugetar 2015 a fost 2 mln. 736 mii lei. Bugetul maxim pe școală (peste 6 mln. lei) este în mun. Chișinău, deoarece instituțiile de învățământ au un număr mai mare de elevi, însă anume în capitală fenomenul de colectare ilicită a banilor este mai acut. Cheltuielile medii per elev, la nivel național în anul 2015 au constituit 10 mii 709 lei. Astfel, într-o instituție de învățământ cu un număr rezonabil de elevi și un management financiar eficient, banii alocați de stat acoperă nu doar cheltuielile primare – salariul profesorilor și serviciile comunale. Există școli care au reușit să procure echipamente IT, materiale didactice și literatură artistică pentru bibliotecă, să renoveze sălile de sport, cantinele etc.

Pentru a evita tentativele de colectare ilicită a banilor, a responsabiliza cadrele didactice, manageriale, organele locale în domeniul învățământului, dar și părinții, pe data de 7 septembrie 2016 ministrul educației Corina Fusu a semnat Dispoziția nr. 413. Prin acest document instituțiilor de învățământ general li s-a dispus:

1) să expună la vedere ordinele și circularele Ministerului Educației cu privire la interzicerea colectărilor ilicite de bani în instituțiile de învățământ general;
2) să facă transparent bugetul instituției și cheltuielile realizate prin afișarea acestora pe panouri informative sau informarea, discutarea în cadrul ședințelor cu părinții;
3) să implice părinții, asociațiile părintești (sau orice alte forme de organizare a părinților) în elaborarea și gestionarea bugetului instituției;
4) să afișeze pe panoul informațional și să discute cu părinții, asociațiile de părinți datele cu privire la necesitățile instituției și rata de acoperire a acestora cu mijloacele bugetare;
5) să facă transparentă colaborarea cu asociațiile părintești (sau alte forme de organizare a părinților) prin afișarea obiectivelor propuse și a rezultatelor obținute, inclusiv a cheltuielilor.
Totodată, Ministerul Educației a atenționat despre necesitatea reacționării prompte din partea administrației Direcției Generale Educație Tineret și Sport pe marginea fiecărui caz de corupere pasivă sesizat, inclusiv cu întreprinderea acțiunilor în vederea prevenirii și contracarării fenomenului respectiv. De asemenea, s-a solicitat informarea organelor de stat abilitate, pentru ca persoanele vinovate să fie sancționate.
Conform art. 324 al Codului Penal, coruperea pasivă se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani. Profesorii neonești vor fi sancționați și disciplinar, conform prevederilor Codului educației, Codului de etică al cadrului didactic, regulamentelor și actelor normative în vigoare. În fiecare instituție de învățământ trebuie să fie creat și să funcționeze Consiliul de etică, în cadrul căruia să fie abordate aspectele privind conduita angajaților instituției de învățământ, modalitățile de colaborare corectă cu elevii, părinții, membrii comunității.

Ministerul Educației va dispune întreprinderea controalelor neplanificate, pe parcursul lunii septembrie-octombrie, în instituțiile de învățământ general. Acestea vor fi efectuate de către Inspectoratul Şcolar Național – autoritatea responsabilă de evaluarea învățământului general, de acreditarea instituțiilor, inclusiv de monitorizarea implementării politicilor educaționale și a aplicării cadrului legal.

Părinții care se vor confrunta cu situații de corupere, pot depune în continuare sesizări fie la Inspectoratul Școlar Național, fie la Ministerul Educației.