Pe parcursul anului trecut, la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului au fost înregistrate 839 de cereri împotriva Moldovei, ceea ce reprezintă o scădere cu 17% în comparație cu anul 2015. În pofida acestei reduceri, numărul cererilor depuse la CEDO împotriva Moldovei, raportat la populația țării, este foarte mare. În 2016, moldovenii s-au adresat la CEDO de patru ori mai des decât media europeană. Analiza a fost efectuată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, în baza Raportului de activitate al Curții pentru anul 2016 și a studierii jurisprudenței CEDO în cauzele moldovenești.

Președintele CRJM, Vladislav Gribincea, a declarat la o conferință de presă la IPN că reducerea numărului de cereri adresate Curții în 2016 puțin probabil că este determinată de o respectare mai bună a drepturilor omului în Republica Moldova, pentru că niciun raport nu atestă o astfel de evoluție. „Este vorba despre scăderea popularității Curții Europene pentru Drepturile Omului în rândul populației Republicii Moldova și, în special, al avocaților. În anii 2011-2016 Curtea a respins peste 8500 de cereri moldovenești fără o motivare clară”, a notat președintele Centrului.

Vladislav Gribincea a menționat că cetățenii moldoveni se adresează de patru ori mai des la CEDO, în comparație cu media europeană. Potrivit lui, acest număr mare vorbește despre neîncrederea în sentințele emise de instanțele naționale sau despre lipsa unor remedii în țară.

Din anul 1997 și până pe 31 decembrie 2016, CEDO a pronunțat 339 de hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 23 în anul 2016, cu patru mai mult decât în 2015. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, țări care au aderat la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului cu mult timp înaintea Moldovei și au o populație cu mult mai mare. Doar în 1,9% din hotărâri, Curtea a constatat că Republica Moldova nu a violat Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

Cele mai frecvente tipuri de violări constatate în cauzele moldovenești sunt: neexecutarea hotărârilor judecătorești, anchetarea inadecvată a maltratărilor și deceselor, dar și detenția în condiții proaste etc. În baza tuturor hotărârilor și deciziilor pronunțate până la 31 decembrie 2016, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste 16,2 milioane de euro. Potrivit lui Vladislav Gribincea, această sumă este mai mult decât întregul buget al instanțelor judecătorești pentru anul 2015.

Directorul de programe al Asociației Promo-Lex, Alexandru Postica, a menționat că 25% din toate cauzele comunicate Curții în anul trecut se referă la dubla jurisdicție, sunt cauze înaintate de către victimele abuzurilor comise în stânga Nistrului. Acestea sunt îndreptate atât împotriva Republicii Moldova, cât și împotriva federației Ruse. „Numărul respectiv mi se pare destul de mare, deci o pătrime din cazurile comunicate în anul 2016,â se referă la violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană”, a menționat Alexandru Postica. Acesta a mai spus că CEDO a făcut anumite constatări, care, în opinia sa, sunt foarte importante, și anume că așa-numitele instanțe juridice din regiune nu au legitimitatea de a dispune arestul persoanelor.