Nimeni niciodată nu cunoaște de unde-i va veni necazul. Acum suferința se află în sânul familiei Osâpciuc din Hâncești, după ce în ziua de marți, 26 mai, întorcându-se din oraș, mama a aflat că mezinul a dispărut din casă. Nimic nu prevestea o tragedie. Copila cea mare, de 14 ani, a avut ore online, băiatul mijlociu a stat în fața televizorului, iar mezinul a rămas să se joace în una dintre odăile casei de pe strada Mănăstirea Căpriana, stradă paralelă chiar cu drumul central al orașului.

Băiatul a rămas în camera sa, îmbrăcat într-un tricou galben, în blugi verzi, jucându-se. Apoi, parcă s-a prăbușit în pământ. Mama a lipsit, potrivit mărturiilor depuse la poliție, aproximativ 2 ore, de pe la 11 până pe la 13, timp pe care l-a petrecut în centrul Hânceștiului perfectându-și niște acte, în acest interval a și dispărut micuțul. Dispariția e stranie, în pragul casei se aflau ghetuțele băiatului, lipseau însă șlapii surorii sale, cu câteva mărimi mai mari. Băiatul ar fi ieșit din casă încălțat în șlapi, cât de departe putea să plece în acei șlapi incomozi, poate la prietenii din mahala, poate pe șesul din apropiere. Ce l-a ademenit pe micuț, s-a luat oare după un fluture, l-a chemat cineva? Cert este că cei doi frați mai mari nu l-au văzut, nici nu l-au observat ieșind, ei nu cunosc ce s-a întâmplat cu frățiorul lor, cum a ieșit, încotro a plecat, ce l-a făcut să iasă în acei șlapi roz ai surorii mai mari.

Căutările familiei au durat aproximativ două ore, pentru ca la orele 15:00, la Inspectoratul de Poliție Hâncești să fie anunțată dispariția băiatului. „Părinții băiatului au comunicat că și-au lăsat copilul minor în vârstă de șase ani în grija fraților mai mari, de 14 și 12 ani. Mămica zice că nu s-a uitat exact la ora plecării de acasă”, ne spune sectoristul Tatiana Rotaru, care ne ghidează în locurile în care s-au făcut căutări. Au crezut atunci că Beniamin a mers la prietenii de aceeași vârstă ce stau la câteva case distanță, așa cum mai obișnuia să facă. Nu l-au găsit acolo, apoi, în discuțiile cu acei copii, polițiștii au aflat că ei nu l-au întâlnit în acea zi pe Beniamin.

Strada Mănăstirea Căpriana din Hâncești este o uliță îngustă, cu casele mici, cu un drum de țară, denivelat, pe care, în ziua în care ne aflăm, vedem mișcare, oameni mergând, deplasându-se. Mici cete de vorbitori. Posibil, mica forfotă de pe stradă se datorează acestei stări excepționale apărute în mahala. Strada, deși se află mai curând într-un capăt al orașului, nu este lăturalnică, mărginită cu o pădure sau grădini și livezi, ci este înconjurată de alte străzi, la fel de înguste, cu multe case înghesuite. „Beniamin mai pleca la un coleg de grădiniță, anunțându-i pe cei mai mari - lelea, merg acolo. Fratele mijlociu a intrat în camera unde se afla mezinul, dar nu a observat dispariția, s-a jucat”. Singurul străin pe care l-a văzut pe micul Beniamin a fost un vecin care l-a servit cu niște cireșe.

Cererea părinților a fost înregistrată imediat, apoi polițiștii au mers împreună cu tatăl în căutări. Au verificat casa, toaleta de țară, fântâna din apropiere. Apoi s-au format grupuri de polițiști care au mers să caute prin gospodăriile din apropiere, parcurile de joacă, terenurile sportive. Informația despre băiatul dispărut a ajuns pe rețelele de socializare, pentru ca spre orele 19:00 să se formeze cete de voluntari care au început să brăzdeze colinele, șesurile, dealurile, câmpiile, păduricele, desișurile, casele părăsite și locuite, clădirile fostelor colhozuri, stânele și maidanele, râpele, bălțile și râul din apropiere. Cineva s-a oferit să printeze anunțuri, altcineva să le pună pe stâlpii, gardurile și panourile din orășel. S-au adunat peste 300 de voluntari, care au răscolit împrejurimile, încât de pe dealuri și ogoare zeci de lumini de la felinare și telefoane străbăteau spre oraș, se auzeau oameni strigându-l pe dispărut pe nume. Unii au patrulat orașul în lung și în lat cu mașinile. Sectorista spune că nu a văzut, în cei doi ani de când este în poliție, un asemenea nivel de solidaritate, dar nici un caz atât de grav nu a avut. S-au mobilizat părinții de la grădiniță, au format un grup pe Viber.


Din partea organelor de forță au fost mobilizate peste 100 de cadre: polițiști, inspectori de la Situații de Urgență, polițiști de frontieră, chinologi, s-a lucrat și cu camere de termografie. Cei doi câini aduși să-l caute pe băiat au luat două direcții diferite. Nu i-au găsit urma. Polițiștii îi opreau pe copii pe biciclete, arătându-le poza băiatului dispărut, nimeni nu l-a văzut.

Peste alte două ore de căutări cu poliția, s-a adeverit că nimeni nu l-a văzut pe băiat, singurul străin care l-a văzut este vecinul cu cireșe, care nu-și aduce aminte ora exactă la care l-a văzut. „Este prima parte a zilei”. Atunci au fost mobilizați toți angajații poliției din raionul Hâncești.

Acum, polițiștii iau în calcul toate versiunile posibile. Prima versiune de lucru, a fost aceea că băiatul a intrat într-un cerc de copiii, cu care a mers la joacă, apoi s-a rătăcit. S-a mers și la bunicul băiatului, care stă la patru kilometri depărtare, după un deal și o pădurice. Nu a fost nici acolo, dar cum putea un băiețel de șase ani să ajungă în niște șlapi de mărimea 37, cu câteva mărimi mai mari, la patru kilometri de casă. Și de ce ar fi făcut-o?

În timp ce vorbim cu sectorista la o răscruce de drumuri, alături de noi se oprește un cuplu din Hâncești. Întreabă dacă există ceva informație nouă despre băiețel și se propun ca voluntari. Faza activă a căutărilor a încetat la orele 8:00 dimineață, după ce zona a fost răscolită într-o arie de peste șase kilometri de la locul dispariției. „Noi am mai verificat astăzi încă o dată bazinele, casele părăsite, terenurile virane. Nimic!”, spune sectorista. „E un caz șocant, avem și noi copii, este interesul nostru să-l găsim. Unul dintre copiii noștri trebuie să meargă în clasa întâi, posibil, ar fi colegi. Ajutăm cu ce putem, organizăm, financiar, să adunăm o sumă de bani pentru recompensă pentru informații. Timpul trece, iată, curând se face iarăși noapte”, spune bărbatul privind spre chipul îngrijorat al soției sale.

În curând ajungem pe strada casei de unde a dispărut băiatul. În drum, pe un clid de foi de ardezie, stau așezate două domnișoare, rude ale familiei Osâpciuc. Mama băiatului a plecat la Chișinău să verifice o informație. Vânzătoarea unui magazin a văzut un băiat stând în apropiere și a presupus apoi, după ce a aflat de dispariția lui Beniamin, că poate fi chiar el. Mama a plecat să verifice înregistrările camerelor video. Acum, contează orice informație. Fetele spun că băiatul este timid, că nu ar fi deloc aventuros sau năstrușnic. Se pare că în aceste cazuri, rudele caută orice argument care ar demonstra că copilul lor nu ar face o faptă negândită. El niciodată nu se ascunde, nu pleacă fără învoire. Cele două fete au participat la căutări toată noapte: „Am fost și pe la posatcă, și cu lanterne, cu telefoane, până la cinci dimineața. Două ori am fost la Logănești și ne-am întors pe jos, iar o dată am mers spre Stolniceni”. Vorbind cu lumea din jur, au început să apară tot felul de detalii, veridicitatea cărora nu poate fi demonstrată. Cineva a văzut în ziua dispariției o femeie în halat alb stând la orele 12 lângă poartă, cineva a văzut un microbuz de culoare vișinie. Apoi, s-a adeverit că femeia în halat alb a fost o vecină, iar microbuzul vișiniu este al unei companii cleaning al pernelor care a și lăsat o carte de vizită cuiva de pe stradă. Una dintre fete a primit un mesaj de la mama băiatului - s-a uitat pe camere de înregistrare, nu este el.

Întâlnim o altă polițistă, obosită - „Băieții am văzut că umblau cu mașina… Și eu am mers jumătate de oraș, care… Nimic...”

Medicul psihiatru a spus că în regiune nu sunt alienați care ar prezenta un posibil pericol. S-a mers și la familiile de romi din apropiere, ei și-au trimis copiii să participe la căutări. Deși nu e cazul, dar pentru a înlătura suspiciunile, se verifică și ceea ce ține de stereotipuri. Șoferii de la gara orașului au primit portretul băiețelului pentru a-l afișa în autobuze.

Unul dintre vecini, care trăiește la marginea uliței spune: „El mai ieșea aici cu băieții, nu sunt chiar mulți copii pe stradă, până aici veneau, la nisip. El e un băiat parcă mai retras, poate un pic speriat, nu l-am văzut să fie năzbâtios”, spune Ștefan, un vecin.

Mai întâlnim un cioban de vaci la o margine de șes, care ne spune că a fost sunat de o rudă să dacă nu a văzut un copil în tricou galben, umblând pe dealuri. Nu a văzut! Un grup de femei care prășesc la ogor nu l-au văzut nici ele.

Apoi mergem pe lângă o fermă părăsită și împărăginită, unde ar sta câțiva câini, ferma a fost răscolită cap-coadă. Într-o clădire părăsită, sovietică, cu geamurile stricate s-au făcut și acolo căutări. Am mers spre un șes de la marginea orașului, unde mai vin copiii să joace fotbal, unde trece un râuleț, Cogâlnic, s-a căutat sub podețe. Sectorista ne arată toate îndepărtările care au fost cercetate și răscolite.

Astăzi, 27 mai, la orele 18:00, a început o nouă etapă a căutărilor în zonă.