Asumarea răspunderii de către Guvern pentru mai multe legi din sectorul financiar-bancar (printre care și proiectul de lege ce se referă la emisiunea obligațiunillor de stat în vederea executării de către Ministerul de Finanțe a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat) este o decizie dictată de apropierea deadline-ului privind semnarea Acordului cu FMI.

Experții menționează că o astfel de decizie - de a transforma garanțiile de stat acordate celor trei bănci lichidate în datorie publică - este, într-adevăr, una dureroasă, dar necesară în vederea Acordului cu FMI. 

„Această decizie este una dureroasă, dar avem nevoie de acordul cu FMI, pentru a restabili relațiile cu partenerii europeni și finanțatorii externi. Decizia Guvernului de a-și asuma răspunderea pentru acest proiect de lege vine pentru a respecta deadline-ul de care se apropie privind acordul cu fondul. O problemă ar putea fi faptul că unele legi adoptate astăzi conțin discrepanțe cu legislația actuală din sectorul financiar-bancar și ar trebui ajustate până la termenul-limită. Am văzut, de asemenea, că deja au apărut și reacții la acest subiect, însă consider că prin isterii nu ne vom mișca înainte și nu vom avea acordul cu FMI, de care Republica Moldova are nevoie. În acest context, vreau să menționez că furturile din trecut au provocat indirect această decizie, iar persoanele, implicate în furtul secolului, ar trebui să răspundă în fața legii nu doar cu anii petrecuți în pușcărie, dar și cu averea lor”, susține doctorul în economie Sveatoslav Mihalache.

Expertul de la IDIS „Viitorul”, Sergiu Gaibu, este de părere că autoritățile de la Chișinău trebuie să propună FMI-ului și alte soluții referitor la garanțiile, de stat deoarece transformarea în datorie publică nu este singura soluţie. 

„Republica Moldova a fost dezechilibrată din punct de vedere macroeconomic la sfârșitul anului 2014 - începutul lui 2015, odată cu devalizările bancare. Timp de doi ani s-a stabilizat situația din acest punct de vedere, însă, cu această hotărâre de Guvern, se va duce iar la destabilizarea macroeconomică, acest lucru va aprofunda și criza economică. Este o decizie și contra echității sociale, pentru că cineva a furat, iar altcineva, acum, trebuie să plătească. În același context, pot spune că sunt și alte soluții pentru a rezolva problema garanțiilor de stat, iar Guvernul trebuie să convingă FMI despre acest lucru prin argumente”, a declarat Gaibu. 

Amintim că Guvernul Republicii Moldova și-a asumat astăzi răspunderea pentru mai multe legi care se referă la transparentizarea sectorului financiar-bancar, dar și la convertirea, în datorie de stat, a creditelor de urgență oferite de către Executiv celor trei bănci care au fost lichidate. Acestea fiind condițiile Fondului Monetar Internațional pentru a încheia un nou acord cu Republica Moldova.

Este vorba despre şaşpte legi ce țin de completarea și modificarea legii bugetului de stat, completarea legilor privind asigurările sociale și asigurările medicale, dar și transformarea creditelor de urgență acordate celor bănci lichidate, în datorie de stat. Sunt şi legi care se referă la transparența sectorului financiar-bancar, inclusiv a acționarilor bancari.

Premierul Pavel Filip a declarat, în debutul ședinței de astăzi a Cabinetului de Miniștri, că această decizie a fost luată ținându-se cont că s-a intrat în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, și în acest context există riscul blocării proiectelor de legi menționate, iar „aceste legi trebuie să intre în vigoare cât mai rapid” și că „au fost coordonate atât cu FMI, cât și cu majoritatea parlamentară”.

De precizat este și faptul că anterior speacker-ul Adrian Candu a declarat, la subiectul transformării creditelor oferite de Guvern pentru BEM, BS și UB în datorie de stat că această datorie va scădea pe moment ce vor fi recuperate mijloace bănești în urma investigației Kroll dar și a comercializării activelor celor trei bănci închise.