Ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, dă asigurări că cetăţenii nu vor simţi povara miliardului transformat în datorie de stat. La fel ca şi premierul Pavel Filip şi speakerul Andrian Candu, Armaşu spune că suma va fi returnată din sume alternative cum ar fi: vânzarea activelor BEM, averile sechetrate ale persoanelor implicate în frauda bancară şi ceea ce va reuşi să recupereze compania Kroll.

„Cetăţeanul nu va simţi. Iarăşi, puţin sunt trase de sfori lucrurile acestea, se manipulează foarte mult. Să ne gândim care sunt costurile şi beneficiile de la decizia aceasta. Da, noi acum ne majorăm datoria bugetului, apropos, cu perspective de a recupera o parte de bani din alte surse decât din plata impozitelor. În acelaşi timp, noi obţinem acces la finanţarea externă. Dacă noi, pentru deservirea acestei datorii, va trebui să plătim în jur de 700 de milioane pe an, doar suportul anual de la Uniunea Europeană depăşeşte de câteva ori această sumă. În cazul în care noi nu executăm garanţia, ceea ce este neverosimil, statul nu poate să nu execute o garanţie, noi vom fi lipsiţi de toate aceste venituri. Şi atunci, da, noi nu vom avea această obligaţie, dar, totodată, totul va rămâne pe linia de aşteptare: donatorii externi nu vor mai veni, vom sta şi vom aştepta donatori externi, vom sta cu toţii şi vom aştepta pensii, salarii. Scenariul este foarte sumbru, alternativele sunt foarte urâte. Toţi acei politicieni care acum speculează pe acest subiect, să fi fost în locul nostru, ei aveau să procedeze exact la fel.", a declarat ministrul Finanţelor într-un interviu pentru europalibera.org.

În acelaşi  interviu, şeful de la Finanţe a vorbit şi despre reducerile bugetare, care spune el, sunt dureroase, dar inevitabile. Partea bună a lucruriloreste că aceste reduceri în valoarea de peste 2 miliarde de lei sunt doar pentru ultimele trei luni ale acestui an, iar de la 1 ianuarie instituţiile statului vor putea beneficia de un buget deplin. 

Ministrul a spus că deciziile au fost luate pentru a satisface condiţii cerute de FMI, acordul cu care va aduce în bugetul de stat peste 23-24 milioane de dolari. Apoi urmează 45 milioane de dolari de la Banca Mondială și, nu în ultimul rând, de circa 50 milioane de euro suport sub formă de granturi de la Uniunea Europeană pentru programele de reforme implementate anterior.

Interviul integral AICI: