Nemulțumită de intențiile BNM de a curăța sistemul bancar de acționari netransparenți, Stela Pahomi a atacat în judecată o hotărâre a Băncii Centrale, prin care au fost retrase confirmările a trei membri ai Consiliului B.C. „Moldova-Agroindbank” (MAIB). Chiar dacă prima instanță i-a dat câștig de cauză Băncii Naționale, Curtea de Apel a decis anularea hotărârii cu pricina. Astfel magistrații au considerat că Stela Pahomi, reținută într-un dosar de spălare de bani la aceeași bancă (MAIB), a fost nedreptățită atunci când i s-a retras statutul de membru al Consiliului MAIB.

Totul a început în primăvara anului 2016, când, la 2 martie, BNM a blocat un grup de acționari ai BC „Moldova-Agroindbank” S.A. La câteva săptămâni distanță, mai exact pe 16 martie, Banca Centrală a retras confirmările a trei membri ai Consiliului Băncii, deoarece aceștia nu mai corespund cerințelor legale față de administratori.

Stela Pahomi, nefiind de acord cu ultima hotărâre a Băncii Naționale, a mers în instanță și a cerut ca decizia respectivă să fie anulată. 

După ce prima instanță a emis o hotărâre prin care decizia BNM a rămas în vigoare, Curtea de Apel a casat-o și a emis o nouă hotărâre, prin care a anulat decizia Comitetului Executiv a Băncii Naționale a Moldovei nr.61 din 16.03.2016 privind sancționarea Stelei Pahomi. Printre numele care a contribuit la emiterea aceste decizii este și cel al judecătorului Ion Muruianu. 

Legătura dintre magistratul de la Curtea de Apel și Stela Pahomi ne duce la un singur nume - Veaceslav Platon, supranumit și „Raiderul nr. 1 din spațiul CSI”.

-----------------În presă s-a scris de multe ori că Pahomi ar fi omul de încredere a lui Platon la compania Moldasig. Aceasta deținea și funcția de președinte al Consiliului de administrație al companiei de asigurări, dar și un număr de acțiuni la Moldova Agroindbank. Ulterior Pahomi a fost reținută într-un dosar de spălare de bani şi însuşire în proporţii deosebit de mari. Femeia era bănuită că, în complicitate cu alte persoane, a comis infracţiunea de dobândire prin înşelăciune a acţiunilor BC „Moldova-Agroindbank" SA, precum şi infracţiunea de spălare a banilor, cauzând daune în proporţii deosebit de mari acţionarilor instituţiei, estimate la aproximativ 20 000 000 de lei.

------------------De celaltă parte, judecătorul Ion Muruianu a fost vizat într-o investigație RISE Moldova, în care se spunea că Mihaela Muruianu, fiica fostului președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), a beneficiat de 1,6 milioane lei de la două companii implicate în „Laundromat" – cea mai mare schemă de spălare a banilor din Federația Rusă prin Republica Moldova, care ar fi fost pusă la cale tot de Veaceslav Platon.

RISE Moldova a urmărit banii și a descoperit că tânăra, fiind studentă la Imperial College London, a închiriat un apartament de lux situat la câțiva pași de Palatul Buckingham, prețul căruia se ridică la 180 de dolari pe zi (aproximativ 2.200 de lei la cursul de atunci).

 

Revenind la litigiul dintre Stela Pahomi și BNM aflăm că Banca Centrală a făcut recurs la Curtea Supremă de Justiție pentru a cere anularea deciziei de la Curtea de Apel. Recent însă CSJ a respins recursul, rămânând în vigoare decizia de la Curtea de Apel prin care a fost anulată Hotărârea BNM din 16 martie 2016. 

Judecătorii de la CSJ au motivat decizia prin faptul că: „Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurenta indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţa de apel a apreciat înscrisurile probatorii şi a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs”.

Prin urmare, Stela Pahomi își păstrează calitatea de membru al Consiliului de Administrare al MAIB însă potrivit deciziei din 2 martie 2016, aceasta are suspendat dreptul de la exercițiul de vot, dreptul de convocare și desfășurare a adunării generale a acționarilor, dreptul de a introduce chestiuni în ordinea de zi, dreptul de a propune candidați pentru membrii consiliului băncii, ai organului executiv și ai comisiei de cenzori ale băncii și al dreptului de a primi dividende. Ori aceste lucruri se regăsesc în Hotărârea BNM din 2 martie 2016 care este încă în vigoare.