Reforma sectorului financiar–bancar la care asistăm în ultima perioadă este unul dintre cele mai discutate subiecte la nivelul partenerilor occidentali care dau bani Republicii Moldova. Am încercat şi noi să detaliem subiectul într-un interviu pe care l-a acordat în exclusivitate pentru Deschide.MD, Guvernatorul Băncii Naţionale, Domnul Sergiu Cioclea. Nu am ratat, însă, ocazia de a-i pune şi întrebări care-i dor astăzi pe cetăţeni: ce vom vedea în perioada următoare pe panourile schimurilor valutare, cât de legală a fost vânzarea hotelului Codru, va fi sau nu desecretizat raportul Kroll-2, dacă se mai fură „cu sacul” şi astăzi din băncile moldoveneşti?

— Semnarea acordului cu FMI care a avut loc recent, este un succes al autorităților și a instituției pe care o conduceți. Știm că nu este simplu să semnezi un acord cu FMI care vine cu anumite condiții, rigori sau cerințe înaintate autorităților pentru a demara un program de finanțare. Care va fi destinaţia prioritară a primei tranșe care deja a ajuns pe contul BNM?

— Acordul cu FMI a fost aprobat de Consiliul Executiv al Fondului la 7 noiembrie. Prima tranșă – de 35 milioane de dolari SUA – deja a fost transferată pe contul Băncii Naționale a Moldovei. Urmează încă cinci ca până în martie 2019, pentru un program total de 180 de milioane de dolari SUA. Din prima tranșă, aproximativ două treimi sunt destinate Ministerului Finanțelor, pentru suportul bugetar. Mai important însă este faptul că acordul cu FMI permite să deblocăm și programele cu Banca Mondială: negocierile, în acest sens, au fost reluate, dar și finanțările din partea Uniunii Europene. Acești bani sunt importanți pentru finanțarea bugetului, dar și pentru relansarea investițiilor în țara noastră. O mare parte din programul de măsuri, agreat cu FMI este dedicată promovării reformelor în domeniul bancar, pe care trebuie de urgenţă să-l însănătoșim.

Una din precondițiile Fondului a fost legată de transparența acționariatului în sectorul financiar-bancar. BNM a blocat un grup de acționari de la două bănci. Care este soarta pachetului de acțiuni aflat în administrarea BNM de la Moldova Agroindbank și Moldinconbank?

— Una dintre cele mai mari probleme din sectorul bancar este tocmai calitatea acționariatului. Transparentizarea acționariatului și îmbunătățirea guvernanței corporative sunt principalele scopuri de prim rang ale programului agreat cu FMI și, de fapt, ale reformelor promovate de BNM. La MAIB, încă predecesorul meu, Dorin Drăguțanu a luat decizia de a bloca circa 42% din acțiunile achiziționate și deținute de acționari fără permisiunea BNM. Cred că suntem la ultima etapă de comercializare a acestor acțiuni. Au fost, mai întâi, propuse la vânzare de acționarii ale căror drepturi au fost blocate. Apoi, după ce aceștia nu au reușit să le vândă, acţiunile au fost anulate, fiind emise altele noi, în același număr, și scoase la vânzare în luna septembrie. La ora actuală avem investitori instituționali, care analizează posibilitatea procurării acțiunilor respective. În ceea ce priveşte Moldindconbank, suntem la început de cale. Acționarilor blocați li s-a adus la cunoştinţă obligațiunea de a-și vinde acțiunile. Noi sperăm ca aceaastă bancă să atragă un investitor strategic, pentru că va fi expus la vânzare un pachet majoritar. Scopul nostru este ca aceste măsuri să permită atragerea unui investitor de calitate în sistem, iar aici programul cu FMI este cât se poate de binevenit, pentru că reprezintă și un semnal pentru cei care ar dori să cumpere acțiunile în cauză: semnalul că se poate investi în Republica Moldova.

— Ce şanse sunt pentru o nouă emitere de acțiuni și anularea pachetului actual de la Moldinconbank?

— La această etapă trebuie să le dăm o șansă acționarilor actuali de a-și vinde acțiunile. Este prematur să ghicesc care va fi soarta acestor acțiuni: dacă vor fi vândute sau nu. Cert este că avem o procedură folosită pentru vânzarea acțiunilor MAIB și sperăm ca aceasta să reprezinte un precedent de succes. Totodată, vorbim de un pachet majoritar și trebuie de văzut, în caz de eșec, dacă sunt și alte soluții de comercializare.

— În ce măsură achiziția de către MAIB a complexului hotelier „Codru” a fost coordonată cu BNM (ținând cont, desigur, de faptul că MAIB se află sub administrarea BNM) și care a fost prețul de achiziție?

— Nu vă putem comunica prețul de achiziție: este confidențial. Dar noi, desigur, i-am pus conducerii MAIB această întrebare. Era important să
 înțelegem dacă tranzacția se încadrează sau nu în prețurile de piață. Am avut şi alte întrebări. De exemplu, am cerut să ni se justifice necesitatea acestei achiziții. Banca a venit cu mai multe clarificări, inclusiv tehnice, justificând că de mai mult timp a fost luată decizia de a găsi un sediu nou. O altă întrebare a fost dacă s-au respectat procedurile concurențiale: un concurs transparent, supravegheat de organele de conducere. Dar până la urmă întrebarea cheie pentru noi a fost dacă tranzacția va permite băncii să respecte coeficienții prudențiali; răspunsul la această întrebare a fost satisfăcător. În final, după mai multe discuții cu conducerea MAIB și ținând cont de răspunsurile pe care le-am primit, am luat decizia să nu blocăm această tranzacție. Recunosc că pare surprinzător pentru public faptul că o bancă achiziționează un hotel, dar au mai fost așa precedente: Mobiasbanca, de exemplu, a cumpărat clădirea fostului hotel „Moldova", transformând-ul în sediul său central.

— Cunoaștem că timp de jumătate de an, BNM a coborât rata de bază a politicii monetare cu aproximativ 10 puncte procentuale. Intenționează BNM să diminueze, în continuare, rata de bază în scopul ieftinirii creditelor? De ce diminuarea ratelor din trecut a dus la o ușoară diminuare a dobânzii creditelor, nu și la o ieftinire substanțială a acestora?

— E adevărat, într-o jumătate de an, noi am coborât rata, de la 19,5 la sută, pe an, până la 9 la sută, cu mai mult de 10 puncte procentuale. În același timp, creditele noi, acordate agenților comerciali, s-au ieftinit în medie de la 15% la 13%, cu doar 2 puncte procentuale. Ne dăm seama că nu doar rata de bază este acel catalizator pentru ieftinirea creditelor comerciale. În paralel, băncile comerciale trebuie să poată estima riscul agenților economici la un nivel mai scăzut. Rata dobânzii reflectă riscul economic. Cu părere de rău, suntem într-o fază de creștere economică slabă și unele întreprinderi întâlnesc dificultăți la rambursarea creditelor sau contractarea creditelor noi. Constatăm acest lucru din stocul de credite neperformante, care crește. În aceste condiții, este puțin probabil să vedem o bruscă scădere a condițiilor pe piața de creditare. Totuși sperăm ca situația să se îmbunătățească

— În contextul diminuării volumelor de remitențe din Federația Rusă și exercitarea unei presiuni asupra leului moldovenesc, care credeți că va fi evoluția pieței valutare pe termen mediu și ce factori pot contribui la stabilitatea parității valutare?

— Leul moldovenesc a suferit o depreciere importantă în 2015, dar acesta s-a compensat o anumită pierdere a competitivității datorate devalorizării rublei rusești și hrivnei ucrainene în perioada anterioară. Astăzi nu identificăm presiuni importante pe balanța de plăți care să justifice o îngrijorare de depreciere a leului. Credem că suntem într-o fază de stabilizare, confirmată de evoluția de chimb în 2016.Putem urmări însă cicluri sezoniere, în perioada de vară, avem un leu mai puternic, fiindcă avem, un aflux de valută de la exportul producției agricole și mai multe remitențe, iar în perioada de iarnă – o ușoară depreciere, ținând cont de necesitatea de a folosi valuta pentru a procura țiței, cărbune și alți carburanți pentru încălzire etc. Vă amintesc totuși că scopul politicii monetare este stabilitatea prețurilor și anume țintirea inflației nu a cursului de schimb, ceea ce nu înseamnă că nu ne pasă de leu – intervențiile noastre au ca scop de a elimina volatilitatea pe piața valutară dar vom avea o politică de schimb flexibilă. 

— Raportul Kroll-2 va fi făcut public sau, ca în cazul primului raport, există o clauză de confidențialitate?

— Suntem, într-adevăr, în a doua fază a investigației ce are drept scop depistarea banilor furați și returnarea lor. Acest scop impune confidențialitate ca măsură de protecţie. Dacă Kroll publică numele beneficiarilor şi metodele prin care urmează să recupereze banii, le oferim acestora, pe tavă, toate informațiile sensibile. Confidenţialitatea la această etapă este spre binele misiunii de depistare și recuperare a banilor. Nu excludem, totuşi, că, după faza de recuperare, vom cere companiei Kroll să ridice clauza de confidențialitate, astfel încât să putem publica raportul.

— Recent, dintr-o filială a Fincombank au fost golite mai multe safeuri private. Anterior, BNM ne-a comunicat că știe despre acest caz. Care este paguba totală și ce a întreprins BNM pentru a se asigura că astfel de situații nu se vor repeta?

— Valoarea bunurilor furate din safeuri încă nu ne-a fost comunicată: cazul este anchetat de instituțiile de resort. Să nu uităm că unele persoane care depun bunuri în safeuri nu le declară imediat la poliție. Noi am atenționat și Fincombank-ul și alte bănci asupra acestor riscuri și am cerut auditul procedurilor de protecție.

— În Parlament a fost depus un proiect ce prevede majorarea salariilor angajaților BNM. Credeți că e bine în contextul reducerilor bugetare în alte domenii, dar și al condiției FMI de a nu majora salariile nimănui în această perioadă?

—FMI nu a impus o interdicție de majorare salariilor individuale în sfera bugetară. Condiția FMI este de a micșora ritmul de creștere a cheltuielilor per ansamblu. În ce privește BNM, FMI recunoaște necesitatea de a ajusta salariile

pentru a putea fi concurențiali cu sectorul comercial. Programul cu FMI și angajamentele noastre ne cer să mărim numărul de salariați în anumite domenii (cum ar fi supravegherea bancară) dar și să reținem specialiștii puternici, de exemplu juriști sau specialiști în domeniul tehnologiilor informaționale care pot să-și găsească de lucru în sectorul privat. Statistica BNM confirmă că nu stăm bine la capitolul menţinerii salariaților în serviciul BNM, pentru că suntem în concurență cu domeniul bancar pe care trebuie să-l supraveghem. Ca să dau un exemplu: în 2015 am angajat 49 de persoane, dar au demisionat 54. În 2016 am angajat 54, dar au demisionat 47. Este cu atât mai regretabil, cu cât e vorba de tineri cu potențial. Ne este greu să îndeplinim funcția de supraveghere, și să reținem specialiștii fără de a corecta sistemul de salarizare la BNM. Nu avem, acum, toate soluțiile, dar facem un studiu de piață, ca să vedem mai clar motivele pentru care ne pierdem salariații și unde pleacă ei, spre a putea ulterior veni cu propuneri privind ajustarea politicii salariale la BNM.

— Aţi regretat vreodată, în această perioadă, că ați acceptat funcția de Guvernator BNM?...

— Nu trăiesc cu regrete. Dacă mă confrunt cu o problemă, încerc să o rezolv. Cu toate acestea, recunosc că am trecut și prin momente mai dificile. Dar, de fiecare dată, am găsit o soluție și am ieșit din aceste situații mai înțelept.

— Ați început mai multe schimbări, atât la BNM, cât și în sectorul financiar-bancar: transparentizarea acționariatului, îmbunătățirea cadrului legislativ ş.a. Cum le apreciaţi şi care e finalitatea lor? Cum vedeți BNM în viitor?

— Cel mai important este ca aceste schimbări să fie ireversibile și durabile. Cred că măsurile întreprinse în ultimele 6-7 luni marchează o orientare în direcția bună. Sunt și alte provocări, multe riscuri, nu le trec acum în revistă, aş menţiona doar că rămân optimist și cred că le vom putea face față.