Republica Moldova alimentează financiar regimul de la Tiraspol achiziționând 80% din consumul intern de energie electrică de la compania-căpușă Energokapital. Compania este un intermediar și ia gaze naturale de la Transgaz fără a le achita. Energia electrică este produsă la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan și vândută Republicii Moldova, iar datoria la gaze naturale este pusă pe factura Moldovagaz.

Interconexiunea pe domeniul energiei electrice dintre Republica Moldova și România este un proiect viabil și o urgență care ar crește securitatea energetică moldovenească, ar oferi mai multe alternative consumatorilor moldoveni și ar consolida integrarea sistemul energetic moldovenesc, via cel românesc, în sistemul energetic european. Concluzia aparține studiului elaborat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup, și Expert-Forum, România, cu suportul financiar al Ambasadei Olandei la București, lansat astăzi, în cadrul unui eveniment public.

Republica Moldova plătește pentru energia electrică produsă de Centrala termoelectrică Cuciurgan companiei transnistrene Energokapital. Activitatea acestei companii trezește mai multe semne de întrebare, din moment ce aceasta nu plătește datoriile față de furnizori, în special la gaze naturale, iar o parte din banii transferați pe conturile Energokapital ajung în off-shore.

Compania Energokapital a apărut în Transnistria peste noapte, ca o firmă căpușă în anul 2014 după ce Ucraina a sistat livrarea energiei electrice în Republica Moldova din cauza războiului cu Federația Rusă din Donbas. Energokapital este un intermediar care cumpără gaze naturale de la compania transnistreană Transgaz, însă nu se cunoaște dacă gazul procurat este achitat. Aceste gaze sunt procesate la Centrala de la Cuciurgan și tranformate în energie electrică pe care Republica Moldova o cumpără de la Energokapital.  

Interconexiunea energetică va însemna securitatea energetică, ancorarea Republicii Moldova prin România la sistemele europene de interconectare, diminuarea prețului la gazele naturale și energia electrică.

În România, o asemenea schemă ar fi fost imposibilă, deoarece pentru a avea contract de furnizare a energiei electrice, compania este obligată să aibă o contabilitate impecabilă, fără datorii față de furnizorii de produse energetice.

În cadrul evenimentului s-a constatat că interconectarea energetică cu România pe partea de sud și apoi pe partea de nord a republicii va permite Chișinăului să obțină o independență față de importurile energiei electrice de la Centrala din Cuciurgan din Transnistria și va crea o piață energetică sănătoasă.

Ambasadorul României la Chișinău a declarat că implementarea unui proiect de interconectare energetică depinde de voința politică a elitelor din Republica Moldova, iar compania română Transelectrica are suficiente resurse financiare pentru a implementa un asemenea proiect.

„Politica energetică a Republicii Moldova o stabilește Republica Moldova. Ce vrea să facă Republica Moldova în domeniul energetic depinde de politica autorităților Republica Moldova. Proiectele de interconectare își propun interconecteze republica Moldova la piața energetică europeană și să ofere alternative fiabile.

Institutul de Studii și Proiectări Energetice din România a lansat un studiu de fezabilitate de interconexiune pe partea de sud a Republicii Moldova. Studiul respectiv ia în calcul inclusiv impactul de natură economic și impactul social al conexiunilor. Potrivit unor calcule preliminare, costul care va fi suportat de consumatori pentru edificarea acestui sistem energetic sunt mai curând minore. Proiectul de investiție poate fi susținut de companii serioase, de exemplu Transelectrica, un operator energetic foarte serios în România și care are suficienți bani pentru a putea gândi o investiție în afara țării”, a declarat ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.

Scopul studiului prezentat de Expert-Grup este de a evalua semnificația interconectării pe domeniul energiei electrice dintre România și Republica Moldova, descriind, în mod particular, problemele din sectorul energiei electrice, printre care se numără deficiențele de ordin regulator, licitațiile netransparente și implicațiile importului de electricitate din regiunea transnistreană. În studiu se mai regăsesc și trei scenarii diferite pentru interconectările cu România și analiza celui mai sustenabil dintre acestea. Adițional, studiul prezintă o serie de recomandări privind măsurile ce trebuie întreprinse de către autoritățile din Republica Moldova, România, precum și de către Uniunea Europeană și Comunitatea Energetică, pentru a contribui la implementarea reușită a interconectării pe domeniul energiei electrice dintre România și Republica Moldova.

Odată cu semnarea Memorandumul dintre Guvernul României și Republicii Moldova în 2014 și aprobarea strategiei energetice a Republicii Moldova până în anul 2030, discuțiile pe marginea interconectărilor au avansat esențial devenind o prioritatea asumată politic, care se bucură de susținere din partea instituțiile financiare internaționale și europene, care au finanțat, începând cu 2011, primele studii de fezabilitate pe interconectările în domeniul electricității (BERD, World Bank). 

La modul practic, interconectările posibile între România și Republica Moldova se pot face pe 3 direcții: Nord, Centru și Sud, pe baza a 3 scenarii: 1. Interconexiunea Nord sau LEA Suceava-Bălți (cost – circa 132-140 mil. Euro) – 200 MW, 2. Interconexiunea Centru sau LEA Iași – Ungheni – Străşeni (cost preliminar - 257 mil. Euro, dintre care 120 mil în România și 137 mil în Moldova) – 200 MW și 3. Interconexiunea Sud sau Isaccea (Smârdan)-Vulcănești-Chișinău (costuri – estimate inițial la circa 140 mil. Euro, acum la cca 194 mil Euro, toată suma în Moldova) – 600 MW. Interesul față de fiecare dintre cele trei interconexiuni a variat, iar în prezent accentul major este pus pe interconectarea Sud (linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău, cu o stație back-to-back la Vulcănești), acesta fiind pe lista de priorități a UE, cu sprijinul BERD, dar și al României (Transelectrica).

Potrivit autorilor, fezabilitatea construcției interconectărilor pe energie electrică trebuie privită foarte pragmatic, atât pentru constrângerile financiare pentru proiecte regionale din partea UE sau a României, dar și din motiv că sectorul energiei în Republica Moldova și mai ales proiectele de interconectare pot fi privite de partenerii internaționali ca prioritate la pachet cu Ucraina, pentru diversificarea surselor și rutelor către ambele țări. Astfel, șansa interconectării pe energie electrică este că proiectul ar putea atrage investiții sau credite private. Însă este nevoie ca finanțatorii și investitorii să aibă încredere în regulile jocului și în instituțiile din Republica Moldova.

Pentru ca aceste investiții să devină realitate, autorii studiului propun, o serie de recomandări către:

Republica Moldova

  • Introducerea unui nou mecanism transparent de licitații pentru achiziționarea de energie electrică angro de către furnizorii la tarife reglementate şi operatorii de reţea (cu criterii stricte de selectare, deschidere a ofertelor, transparență etc.);
  • Urgentarea finalizării, adoptării și apoi aplicării proiectului de lege destinat consolidării reglementatorului din sectorul energetic;
  • Întărirea capacităţii instituţionale şi independenţei ANRE;
  • Interzicerea prin prevederi legale a intermediarilor cu acționariat “offshore”;
  • Negocierea și semnarea unui acord cu Ucraina privind infrastructura din domeniul energetic moldovenesc (inclusiv liniile de electricitate);
  • Sporirea transparenței activității grupului de lucru pe energie din Comisia interguvernamentală mixte moldo-română;
  • Dezvoltarea instituţională necesară pieţei angro de energie electrică și a Regulilor Pieţei de energie electrică şi de gaze naturale;
  • Stabilirea şi legiferarea mecanismului comercial de asigurare a recuperării investiţiilor în infrastructura energetică cu rol de creştere a siguranţei în aprovizionarea cu energie.

România

  • Coordonarea asistenței rambursabile cu condiționalitățile UE;
  • Sincronizarea investițiilor în România și Examinarea posibilității creării unei filiale a S.A. Operator al Pieței  de Energie Electrică (OPCOM).

Uniunea Europeană

  •  Condiționarea sprijinului bugetar direct (de circa 50 milioane Euro);
  • Realizarea unei evaluări și comunicări publice periodice despre stadiul reformelor din energie;
  • Coordonarea tehnică transparentă între instituțiile financiare europene (BERD) și cele internaționale (Banca Mondială);
  • Reevaluarea, împreună cu Comunitatea Energetică, proiectelor de interconectare dintre România și Republica Moldova.