Un birou NATO va fi deschis la Chișinău după ce marți premierul Pavel Filip a semnat un acord în acest sens cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a menționat, în conferința de presă că nu e vorba de o reprezentanță militară, ci de un birou civil. „Biroul va fi o legătură importantă între NATO și Republica Moldova și va fi un instrument pentru dialog politic direct, dar și un instrument de consolidare a Forțelor Armate. Va fi un birou mic, compus din persoane civile și un instrument care nu va impune Republicii Moldova prioritățile NATO. Astfel noi vrem să demonstrăm că susținem independența și integritatea Republicii Moldova”, a declarat Stoltenberg

Această știre a apărut aproape concomitent cu cea a vizitei private a președintelui ales, încă nevalidat, al Republicii Moldova, Igor Dodon, la Moscova și e menită să reprezinte, simbolic dar și faptic, o formula de reasigurare puternică asupra faptului că alegerea președintelui pro-rus nu va schimba orientarea strategică a Republicii Moldova. Într-adevăr, problema esențială a alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie a reprezentat-o tocmai semnalul complicat dat și interpretările care ar fi putut veni cu costuri majore pentru Republica Moldova.

După punerea la punct a noului președinte, cu porniri cam voluntariste, din primul moment, de către președintele Parlamentului, Andrian Candu, privind limitele atribuțiilor sale, iată că astăzi premierul Filip face un pas important care înseamnă în același timp și o reafirmare a orientării strategice și o întărire a relației cu NATO și SUA, și un semnal al nevoii reformei sectorului de apărare și al programului de creștere a capacității de apărare a Republicii Moldova, în care România a adus Chișinăul și grație contribuțiilor substanțiale ale miniștrilor Apărării Anatol Șalaru și Viorel Cibotaru. Iar astăzi semnalul e și mai consistent, pentru că deja Anatol Șalaru a anunțat dorința de ruptură de simbolistica sovietică în unitățile militare și de eternul tanc ce străjuiește localitățile din stânga Prutului și a cărui loc e deja la muzeu. Cu toată răbufnirea și gesturile simbolice de păzire noaptea a bucăților de metal prin țară, făcut ostentativ de socialiști.

Semnalul era absolut necesar pentru că preocuparea era importantă, iar asigurările trebuiau să aibă conținut puternic, nu numai promisiuni, listă de reforme sau foaie de parcurs imediat, prezentată la nivel european. Chișinăul a înțeles că e nevoie de un mesaj tare, puternic, consistent, simbolic, și l-a dat. Mai mult, cum acordul cu FMI a fost încheiat, trebuie știut că finanțările vin și pe baza bunelor relații, a reformelor și orientării strategice pro-occidentale, a relațiilor cu NATO, SUA și UE, și nu pentru reorientarea Republicii Moldova spre Moscova. Acolo e încă de probat că Igor Dodon va veni cu bani și nu va da în schimb angajamente pe care nu le poate respecta sau care să nu însemna arvunirea suveranității Republicii Moldova și reîntoarcerea în Imperiul fost sovietic.

Deschiderea biroului de contact și reprezentare al NATO la Chișinău vine și după multe eforturi în Republica Moldova însăși. Deși ne amintim greutățile pe care le-a întâmpinat un asemenea demers, circa un an și jumătate de așteptare în parlament și blocarea în comisia de politică externă de către Marian Lupu, candidatul PD la Președinția Republicii Moldova, pierderea bugetului pe anul în curs, toate aceste greutăți pălesc astăzi când lucrurile au fost depășite. După înființarea punctului de contact NATO, asigurat la început de România, după înființarea Centrului de Informare și Documentare - CID NATO, toate încă din timpul lui Vladimir Voronin, acum Republica Moldova trece la pasul următor, făcut și înainte de instalarea lui Igor Dodon pentru a evita limitarea spațiului său de mișcare odată venit președinte în relația cu Rusia, dacă poate, prin bune oficii, să aducă ceva nou statului Republica Moldova.

Și se pare că Rusia intenționează să marcheze și ea simbolic victoria de la Chișinău a pupilului său deoarece nu a vrut să semneze ridicarea embargoului la legume și fructe negociat deja de comisia interguvernamentală mixtă Republica Moldova – Rusia, desfășurată săptămâna asta la Moscova, ci a ținut să vină noul președinte în vizită oficială până la sfârșitul anului ca, după o întâlnire cu Vladimir Putin, să valideze acest document. În locul domnului Dodon, aș fi îngrijorat de acest lucru, pentru că e posibil să apară presiuni și liste de acțiuni solicitate de Rusia în ceea ce-l privește pe noul președinte. Oricum atenția va fi pe el și pe angajamentele pe care și le ia personal, la Moscova, știute fiind și limitele mandatului său și ale atribuțiilor ce-i revin, fapt ce-i limitează drastic pornirile voluntariste și chiar capacitatea de a angaja altceva decât propria voință în discuțiile cu partea rusă.