Președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, și-a precizat mult mai clar pozițiile, credințele și raportarea la lumea din jur, deja în calitatea de președintele validat de către Curtea Constituțională, chiar dacă nu și-a preluat încă mandatul. Dodon consideră că în Republica Moldova se confruntă, direct, România și Federația Rusă și, într-un interviu pentru Russia Today, își uită rolul de independent și apărător al cetățenilor Republicii Moldova și se plasează direct de partea Rusiei, considerându-se vădit în război cu România, dar și cu propriul stat. Principalele sale teme, unde intră în contradicție și își distruge toate strategiile guvernului său și ale tuturor guvernelor precedente ale Republicii Moldova (inclusiv cele de care a aparținut) sunt limitarea suveranității pe altarul Rusiei și federalizarea statului în favoarea regiunii separatiste. De fapt în favoarea aceleiași Rusii.

Mai întâi, criticând numărul mare de burse oferite generos de România tinerilor din Republica Moldova, Igor Dodon susține că „Ei (România n.r.) vin foarte agresiv. Și educarea copiilor, și societatea civilă. Dar noi cum le răspundem? Doar cu cuvinte frumoase? Așa însă nu vom reuși. Deocamdată, ne ținem puternici, menținem statalitatea moldovenească, de foarte multe ori pe entuziasm și datorită faptului că avem aceleași rădăcini (cu Rusia n.r.)”

Ca să nu existe dubii, Dodon vede totul în “ei” și “noi”. “Ei”, ceilalți, sunt România, românii, ăia care dau burse multe.  “Noi”, “ai noștri”, sunt Rusia, rușii și Dodon cu ai săi, cei care rezistă în fața “României care vine foarte agresiv” și rezistă doar cu entuziasm, pentru că Rusia nu dă burse și ajutoare ca România. Firește că “statalitatea moldovenească” e doar o fantoșă, pentru că, după Dodon, Republica Moldova și Rusia, cetățenii ruși și cei din Republica Moldova, au aceleași rădăcini rusești (sau poate sovietice?). Deci, închinarea suveranității la ruși, pentru că sunt același popor, e bună, dar bursele de la români sunt expresia agresivității!

Dar să vedem cum vede nou alesul președinte al Republicii Moldova dușmanul, adversarul, sperietoarea România. Igor Dodon consideră că oferirea de burse de studii tinerilor elevi, studenți, masteranzi și doctoranzi din partea României este o politică de “românizare”. Unirea și românizarea sunt marotele lui Dodon, la care revine atunci când vorbește cu presa rusă, când își dă drumul la sentimentele pe care, altfel, le mai machiază sau nuanțează în interviurile cu presa locală din Republica Moldova sau cu presa din România. El a cerut Rusiei să facă mai mult pentru a stopa românizarea, inclusiv prin oferirea unui număr mai mare de burse pentru tinerii din Republica Moldova.

De asemenea, Igor Dodon se dovedește un adevărat susținător al războiului informațional rus în Republica Moldova, al cărui exponent este. Astfel, în loc să fie preocupat de suveranitatea Republicii Moldova asupra spațiului său informațional, deoarece 80% din știrile și informațiile din media audio-vizuală sunt produse la Moscova, procent raportat la impact și audiențe, Igor Dodon dorește să fie implementate mai multe inițiative de genul „Clubul izborsk” - platformă informativă pro-rusă, agrementată de personalități și “experți” importați din Rusia.

Deci suveranitate limitată, eliminarea dacă se poate a oricui are idei sau pronunță numele NATO, chiar dacă e vorba despre un centru de contact și dialog civil care există deja în Rusia însăși. Unioniștii, scoși în afara legii, că doar sunt cetățeni ai Republicii Moldova, care au o anumită opțiune ideatică și de gândire, lucru liber garantat de Constituție, dar care nu-i place liderului socialist, viitor președinte. Iar cetățenii cu dublă cetățenie să fie dați afară din administrație, dacă a doua cetățenie e română. Că nu am auzit asemenea susțineri despre cei cu a doua cetățenie cea rusă.

În fine, cea de a doua temă scandaloasă pentru întreaga istorie a Republicii Moldova de la independența statală încoace, sau chiar din perioada nașterii mișcării de eliberare națională, 1988, încoace, este relația cu regiunea separatistă nistreană. Retragerea trupelor și armamentelor ruse a dispărut, firește, ca temă, din discursul președinției – o nouă reverență președintelui Timofti, pe care mulți îl vor regreta, dacă nu-l regret deja – în schimb alesul președinte Dodon a declarat că Republica Moldova trebuie să-și ceară scuze de la Transnistria pentru războiul din 1992! De ce nu Rusiei? Ca doar trupele sale au orchestrat și câștigat conflictul separatist de pe Nistru contra Republicii Moldova, stat al cărui președinte Igor Dodon este astăzi.

Potrivit lui Dodon, conflictul a izbucnit doar din cauza Republicii Moldova, deoarece și-a dorit unirea cu România. „În primul rând este vina Republicii Moldova, recunosc acest fapt. De mai multe ori am declarat că noi trebuie să recunoaștem acest fapt și să ne cerem scuze pentru moartea a sute, mii de cetățeni”, a declarat Dodon. Deci inepția maximă împotriva propriului popor: vinovată e opțiunea cetățenilor Republicii Moldova independente, afirmată suveran, nu trupele de ocupație ruse și pornirea războiului împotriva statului independent pentru acaparare și control al unui teritoriu separatist, cu pretenții de stat, menținând o oază de Stalinism sovietic la Tiraspol, în mod artificial, pe bani ruși și cu prezență militară rusă. Halal Președinte se va înscăuna ca mâine la Chișinău!

Cert este că Igor Dodon anunță vremuri tulburi și confruntaționale în relația sa cu România. A dispărut ideea fraților români și a vizitei la București, deja noul președinte se pregătește e izolarea față de propria populație. Și de luptă împotriva propriului popor, pe care vrea să-l dea afară din funcțiile publice și să-l scoată în afara legii pentru delict de opinie. Garantul Constituției o încalcă flagrant, ignorând drepturile omului, prevederile constituționale și, mai ales, ignorând declarația de Independență a statului pe care urmează să-l conducă, document pe care nu-l invocă niciodată și care consacră limba de stat ca fiind limba română, lucru consemnat deja de Curtea Constituțională, nimeni alta decât instituția care-l va consacra drept Președinte al Republicii Moldova!

Se anunță vremuri complicate, noroc că rolul președintelui a ajuns decorativ. Iar menținerea lui Igor Dodon pe asemenea poziții îl izolează nu numai de România, de civilizație, de societate, ci chiar de proprii săi cetățeni.