Nici o formă a autorității nu este agreată de populație. Așa e, nu ne place să stăm la cozi pentru acte, pentru vize, la comisariatul militar sau, Doamne ferește, la poliție. Pentru propagandiștii sovietici jandarmul român din timpul României Mari a fost o găselniță de aur.

Nu că ne-ar fi plăcut polițiștii sau miliționerii, dar jandarmul român a ajuns un simbol al agresiunii pentru comuniști. Se omitea un mic amănunt – jandarmii români erau ai noștri, erau dintre noi, nu erau ocupanți. Cu sperietoarea jandarmilor români bunicii noștri, după revenirea rușilor, au fost înfometați, deportați, împușcați, băgați în pușcării. Așa ceva jandarmul român nu ne-a făcut. 

Credeam că acele vremuri în care comuniștii se foloseau de această găselniță s-au dus. Dar, nu, Dodon cu noii-vechii propagandiști, resuscitați de noua propagandă sovietică de la Kremlin, au scos sperietoarea de la naftalină. Lipsește un mic amănunt: atunci nu exista libera exprimare, bunicilor noștri li se băga pe gât prostia și mancurtizarea, cu pușca în spate. Pentru noi acum e mai de speriat cuvântul polițist, de miliționer nici nu mai zic, iar jandarmul român sună chiar simpatic.

În situația în care Moldova papă cei mai mulți bani din Uniunea Europeană, datorită României, care regulat trimite ajutoare și sponsorizări, fonduri pentru reforme și renovări – român, fie și în combinație cu jandarm, sună a dragoste, nu a ură. Chiar ieri văzusem o filmare din interiorul Muzeului Național de Artă din Chișinău, renovat pe banii din România: cred că niciodată nu a arătat atât de bine. Mai mult de jumătate din grădinițele din Moldova au fost renovate din aceeași sursă, și programul nu se încheie anul acestea. Până și banii de pensii și de salarii tot din împrumuturile din România vin. Atunci despre ce sperietoare vorbim?

Dar ce nu ne sperie pe noi, îi sperie pe mulți care au fost și sunt la putere. Cum bine scrie Moni Stănilă într-un editorial: Pe tricoul „jandarmului” român scrie DNA. De asta tremură Dodon, pentru timpurile care vor veni, atunci el va fi cercetat pentru jafurile pe care le-a comis, despre care s-a scris mult, atât în timpul în care era ministru al economiei, cât și după.

Jandarmul român aduce reforme, spre deosebire de omuleții verzi trimiși de Moscova și câte o basculantă jenantă în Găgăuzia. Îi așteptăm cu brațele deschise! Mai au mult de reparat după dezastru comunist și post-comunist. Iar despre candidatul Dodon ce să mai spun? O spun chiar și prietenii lui, Voronin, Năstase, Usatâi: e doar o sculă, un trădător. Moldova are viitor fără Igor Dodon!