Relațiile dintre Republica Moldova și Federația Rusă au intrat de joi în criză ca urmare a unei acţiuni fără precedent, ce exprimă exasperarea autorităților Republicii Moldova, dar și perspectiva lansării unei acțiuni represive majore (inclusiv sub forma unor amenințări militare sau subversive) a Federației Ruse. Vorbim deja despre chestiuni de stat și cu relevanță deosebită, pentru care autoritățile Republicii Moldova au avut drept unică formă de reacție expunerea publică a cazului și detașarea, în comunicatul oficial, a responsabilităților generalilor și conducerii FSB (fosta KGB) de politicienii de la vârf ai Federației Ruse, chemați să acționeze urgent.

Vorbim despre o afacere de stat. Când autoritățile statului, într-o formula extinsă – președinte al Parlamentului, premier, miniștrii Justiției și ai Internelor, reprezentantul Ministerului de Externe – cheamă un ambasador și-i înmânează o notă de protest de o asemenea gravitate, notă care anunță că diplomaţii din Republica Moldova, dar şi anchetatorii cazului de spălare a 22 de miliarde de dolari, sunt hărţuiţi de autorităţile Federaţiei Ruse şi că, prin urmare, niciun oficial moldovean nu va merge la Moscova până la rezolvarea cauzei; când întreaga acțiune e data publicității printr-un comunicat-fluviu, înseamnă, indubitabil, că ne aflăm în fața celei mai grave crize pe care o traversează Republica Moldova după august 2009. Cea mai gravă şi, totodată, cea mai periculoasă în relațiile cu Rusia de la Războiul din Transnistria și reîntoarcerea de la scara avionului a lui Putin, care venea, în 2003, să semneze Memorandumul Kozak.

Dosarul „Laundromat” înseamnă spălarea a 22 miliarde de dolari prin băncile din Republica Moldova. Mecanismul e simplu: o companie majoră rusă are un contract comercial pe sume enorme (de vreo 22 de ori bugetul Republicii Moldova, în total) cu firme minuscule și necunoscute de la Chișinău. Şi, deoarece nu au plătit, se obțin, la instanţe marginale din jurul Chișinăului, hotărâri judecătorești cumpărate, prin care se consfințesc nişte datorii false. Acestea sunt imediat plătite de firme majore ruse către offshore-uri sau firme marginale, care, la rândul lor, trimit mai departe banii vămuiți. Mecanismul spală banii unor instituții ruse sau a unor oameni, generali sau șefi ai FSB, potrivit comunicatului oficial (care respinge, apropo, orice implicare politică).

Represaliile FSB împotriva autorităților și oficialilor din Republica Moldova

Ei bine, ca urmare a orchestrării acestui dosar, ca din întâmplare, au apărut represalii masive ale FSB asupra autorităților Republicii Moldova. Comunicatul nu citează direct serviciul vizat, dar vorbește că ar fi cel ce se ocupă de paza frontierelor și care ar face întreaga pleiadă de hărțuiri reclamate. Aceste acțiuni, repetate și care nu au încetat în urma avertismentelor multiple, au determinat o reacție furibundă, solidă și justificată a autorităților Republicii Moldova. Mai cu seamă că mai mult de 25 de oficiali (inclusiv cei implicați în anchetă) au fost șicanați, umiliți, hărțuiți, terorizați și presați, contrar oricăror reguli și oricărui angajament international, la care Federația Rusă este parte, pe aeroporturile din Moscova, deși aveau pașapoarte diplomatice și se aflau în interes de serviciu, in unele cazuri chiar la întrevederi oficiale!

Acțiuni pe canale diplomatice au fost multiple, dar niciun rezultat. Politicienii din Federația Rusă au ignorat cu desăvârșire sau au considerat că serviciul își face treaba cu ceea ce are la îndemână și o fi știind de ce acționează astfel. În orice caz, după cum pare – din inacţiunile lor – că îşi vor fi spus, nu merita un război cu FSB pentru Republica Moldova...

Dar paharul s-a umplut și am asistat la prima acțiune cu adevărat serioasă a autorităților de la Chișinău, acţiune ce trădează și exasperare, și tensionarea la extrem a relațiilor bilaterale, și nevoia de a expune public și a preveni acțiuni ulterioare mai importante, care, probabil, se pregătesc.

Este, în același timp și o primă reacție notabilă de verticalitate și afirmare a independenței nu a unui oficial sau altul – am mai avut un președinte care i-a cerut lui Putin retragerea trupelor ruse, un ministru al Apărării care, de asemenea, a cerut retragerea a doi atașați militari ce se plimbau aiurea pe la Tiraspol – ci a statului Republica Moldova, în ansamblul său!

Astfel, joi, 9 martie, exasperați de inacțiunea oficialilor ruși, președintele Parlamentului, Andrian Candu, și prim-ministrul Pavel Filip l-au convocat pe ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, Farit Muhametşin. La întrevedere au fost prezenţi ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, precum și un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. Tema discuției a constituit-o transmiterea unei Note de protest extrem de dură către conducerea politică a Federației Ruse, prin care sunt semnalate o serie de abuzuri comise împotriva oficialilor din Parlament, Guvern, din serviciile speciale și partidele Coaliției de Guvernare din Republica Moldova.

Oficialii Republicii Moldova sunt opriți abuziv la intrarea în Federația Rusă, interogați, percheziționați, tratați umilitor de către reprezentanți ai serviciilor speciale rusești. În document este descris, de asemenea, modul abuziv în care FSB a încercat – de mai multe ori în ultimele luni – să pună sub urmărire internațională mai mulți politicieni din Republica Moldova, inclusiv deputați, folosindu-se în acest scop de informații false și date trunchiate. Solicitările abuzive au fost respinse din aceste motive, dar și din considerente ce țin de o încercare evidentă de hărțuire a oficialilor de la Chișinău.

Dați în urmărire internaționale cu acte false: de 35 de ori la rând, anchetatorii, de 15 ori, politicienii

Au fost situații în care astfel de solicitări s-au transmis de 15 ori doar în cazul unei singure persoane, ceea ce nu are cum să nu inducă bănuiala de hărțuire politică. Cum solicitările în cauză au fost respinse de fiecare dată, instituțiile respective din Federația Rusă au trecut la o nouă formă de abuz şi anume încercarea de a-i pune sub urmărire pe oficiali în baza relaţiilor bilaterale, vizând anumite state. Și de data aceasta autoritățile din Republica Moldova au reușit comunicarea cu țările respective și au stopat noul abuz.

În nota transmisă este semnalat și abuzul asupra ofițerilor și procurorilor din instituțiile care desfășoară ancheta menționată, aceștia fiind, de asemenea, subiecți ai comportamentului abuziv la intrarea în Federația Rusă. Doar în cazul unui angajat al MAI au existat, spuneam, nu mai puțin de 35 de intervenții abuzive, la intrarea sau la părăsirea unui aeroport din Moscova.

Ambasadorul rus, Farid Muhametșin a fost anunțat că, până la soluționarea problemei, oficialii Republicii Moldova nu se vor mai deplasa la Moscova. Toate aceste abuzuri au luat amploare odată cu avansarea de către anchetatorii de la Chișinău în investigațiile privind spălarea a 22 de miliarde de dolari prin Moldinconbank, proveniți din Federația Rusă. Mai exact, imediat după ce au fost reținuți oficiali ai băncii amintite, iar judecători și executori au fost puși sub învinuire, unii dintre ei fiind trimiși deja în judecată.

În plus, represaliile s-au accentuat și după ce au existat solicitări de comisii rogatorii adresate Federației Ruse. Abuzurile s-au intensificat odată cu solicitările transmise de anchetatorii moldoveni în Federația Rusă pentru a obține informații privind proveniența sumei de bani menționată, esențiale pentru probarea întregului drum infracțional din acest caz. Menționăm că ancheta a relevat inclusiv legături între o parte din banii respectivi și o tentativă de corupere a unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova.

De remarcat și lipsa totală de cooperare a instituțiilor de drept din Federația Rusă cu anchetatorii moldoveni în acest caz, precum și refuzul de a răspunde la comisiile rogatorii transmise de procurorii moldoveni în ancheta privind spălarea celor 22 de miliarde de dolari. Au fost încălcate în acest sens mai multe acorduri bilaterale, dar și acorduri internaționale, la care Federația Rusă este parte.

Casus beli cu repercusiuni grave la Chișinău

Orice analiză a acestor fapte arată că avem de a face cu un caz grav, cu riscuri majore privind utilizarea unor instrumente mult mai serioase de tip intervenție armată sau subversiune: subminarea statului Republicii Moldova, compromitere și intoxicare, dezinformare și măsuri active. Abia această perspectivă explică de ce cazul a ajuns public în acești termeni: odată expus, capacitatea de intervenție, de șicane și acțiuni subversive e mai dificil de acoperit și gestionat, deci reclama asumare.

De asemenea, tipul acesta de abordare – care separă responsabilitatea FSB de cea a politicienilor Federației Ruse – s-ar putea dovedi o șaradă sau o opțiune bună. Practic, Chișinăul a lăsat Rusiei o ieșire, un drum de retragere, odată ce a considerat că vinovații sunt doar conducerea și generalii atotputernicului serviciu de informații intern al Rusiei (deși – practica dixit – se răsfrânge pe tot spațiul post-sovietic și nu rareori dincolo). Ca analiști însă, nu putem să considerăm că afaceri și spălări de bani cu asemenea sume – 22 miliarde de dolari – s-ar putea face în Federația Rusă fără știrea lui Putin. Aici adevărul va ieși la iveală cât de curând, în funcție de reacția la somația publică adresată deja.

Pe de altă parte, supărarea Moscovei e, probabil, mare, dacă tipul de reacție e cel descris în comunicatul oficial: ignorarea pașaportului diplomatic, a acordului între state, hărțuirea celor în cauză, darea în urmărire generală pe documente false, implicarea unor instituţii ca Interpol, Europol, apoi a altor state terțe în acest proces, în fine, șicanarea și tentative de a îngropa un caz de asemenea magnitudine. Legenda spune că după anexarea Crimeii, au fost confiscate/blocate fondurile unei bănci ruse care avea vreo 48 miliarde de dolari – parte prezumptivă a averii personale a lui Vladimir Putin. Aici ar fi vorba de circa jumătate din această sumă, comparabilă, totuşi, cu de vreo 20 de ori bugetul Republicii Moldova.

Cine se bate cu corupția rusă, cea adevărată și globală

Stat cu cea mai imortantă corupție din regiunea europeană (minus Federația Rusă), Republica Moldova pare să se fi apucat de combaterea corupției în cazurile cele mai grele și mai serioase. Și nu e vorba de celebrul şi mult-mediatizatul oligarh unic, Vladimir Plahotniuc, care ar fi capturat statul. Nici măcar de președintele fără ocupație al Republicii Moldova, Igor Dodon, care a declarată că are venituril și și-a făcut campania cu fonduri împrumutate de la părinți. Nu. E vorba despre cazuri cu adevărat grele ale justiției care nu ar fi putut să se miște fără o cooperare internațională solidă și implicarea instituțiilor serioase din lume, dar și a numeroase state capabile să urmărească aceste sume de bani mai departe.

Un prim semnal al revenirii și hotărârii de combatere a corupției fusese dat de cazul miliardului dispărut din trei bănci prin acțiuni fictive de împrumuturi și extragerea banilor depozitați chiar de proprietar, prin manevre dolozive [făcut cu înşelăciune, cu rea-credinţă – nota red.]. Deja în această cauză a fost arestat și condamnat Vlad Filat, fostul premier, rămas multă vreme unicul vinovat, de unde și acuzații întemeiate privind justiția selectivă, dacă nu chiar răzbunarea politică sub această formă. A mai fost și Ilan Shor, dar aici se punea problema absenței unei măsuri preventive reale asupra sa, deși era principalul autor al furtului. Lui Filat și Shor li s-a alăturat însă și Veaceslav Platon, extrădat de la Kiev. Dar și aici s-a speculat despre relațiile Plahotniuc-Poroshenko și răzbunarea pe "săracul" om de afaceri Platon. Acest "sarac" este de fapt artizanul schemei "Laundromat" în R.Moldova și proprietarul bancii "Moldincombank",banca prin care ar fi fost spalate miliardele rusilor.   Ei bine, săptămâna trecută lista greilor s-a completat cu Leonid Talmaci, fostul guvernator al Băncii Naționale, ulterior Presedinte al Consiliului de Administrație la banca lui Platon,"Moldincombank". Deci deja panoplia combaterii corupției se îmbogățea substanțial, chiar dacă "cel mai urât personaj" de la Chișinău, Vlad Plahotniuc, nu era atins nici cu o floare, din contra, părea a sta în spatele deciziei de reforme, combatere a corupției și încă plutea în aer izul unilateralismului și al direcției acțiunilor sale îndreptate doar către terți.

Mai grav este faptul că în această ecuație puțini au realizat relevanța și greutatea momentului. Că nu a făcut-o Igor Dodon – a cărui unică preocupare este de a spune că el circulă mai departe la Moscova chiar săptămâna viitoare – nu-i de mirare. El, ditai şef de stat, încearcă ascunderea sub preș a cazului extrem de grav din postura de reprezentant al intereselor ruse, nu de apărător al Republicii Moldova!

Mai grav este că nici opoziția, prea puțin rutinată în evoluțiile din Republica Moldova și din jurul ei și prea mult blocată în jocurile politicianiste mărunte, cu oligarhul rău și statul captiv, nu au reușit să înţeleagă relevanța momentului pentru statul Republica Moldova, indiferent cine asigură guvernarea. Din păcate, nici societatea civilă nu a sesizat momentul, ca să susțină acest extraordinar demers plasat cu fermitate sub semnul interesului national, dincolo de disputele politice.