Oficialitățile din Republica Moldova, implicate în cazuri de corupție sau încălcarea drepturilor omului, ar putea fi urmărite penal și administrativ de către Guvernul Statelor Unite.

Acest lucru a devenit posibil după ce liderul american Barack Obama a semnat, la sfârșitul săptămânii trecute, decretul privind extinderea aplicabilității Legii Magnițki asupra tuturor țărilor lumii. 

Autoritățile Statelor Unite ale Americii au obținut un instrument important în lupta cu persoanele care se fac vinovate de corupție și încălcarea drepturilor omului, indiferent de naționalitate, după ce Congresul SUA a votat, la începutul lunii curente, propunerea de a extinde aplicabilitatea Legii Magnițki la nivel global. Adoptată în anul 2012 sub presiunea reprezentanților businessului american, legislația a fost îndreptată inițial împotriva funcționarilor din Federația Rusă, care direct sau indirect au contribuit la moartea lui Serghei Magnițki sau au acoperit schemele de corupție pe care acesta le-a deconspirat. 

Prin lărgirea ariei geografice dar și includerea unor categorii noi de infracțiuni în raza de acțiune a legislației anti-corupție, Președintele Obama a obligat Departamentul Apărării și alte structuri responsabile de apărare și securitate să ia în calcul prevederile Legii Magnițki atunci când investighează dosare legate de tratamentul inuman și degradant, oferirea și/sau acceptarea de șpagă, delapidare de fonduri, tortură și execuții extrajudiciare, scrie Reuters. Persoanele găsite vinovate de aceste infracțiuni vor suporta o serie de consecințe legale –printre acestea fiind refuzul de a primi o viză americană, blocarea conturilor bancare în SUA și confiscarea averilor pe teritoriile sub jurisdicția americană. 

Adoptarea legii - foaia de turnesol pentru guverne

Decizia SUA de a extinde aplicabilitatea Legii Magnițki la nivel global este un îndemn al Guvernului de la Washington pentru statele lumii să urmeze acest exemplu, consideră director executiv al IDIS ”Viitorul” Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA. Legea respectivă nu are scopul de a substitui jurisdicția altor state naționale suverane, ci de a stimula un angajament internațional de condamnare a abuzurilor și violenței contra activiștilor civili și de tragere la răspundere a celor vinovați, a precizat diplomatul.

”Astfel, chiar dacă nu echivalează cu o convenție internațională, care apare de regulă în urma unor consultări multilaterale sub egida unei organizații internaționale, Legea Magnișki poate influența un efort cu adevărat internațional, creând un nou fel de aquiscontra oficialităților corupte și violente. Astfel, SUA pot sugera că dacă guvernele statelor partenere nu urmează exemplul, atunci ele au ce ascunde, mai ales că dovezi de complicitate, în cazul tranzacțiilor suspecte cu peste 20 miliarde USD prin Republica Moldova, sunt cu duiumul. Personal, cred că dacă Moldova ar adopta versiunea sa legislativă a listei Magnișki, i-ar fi mult mai ușor să scape de reputația foarte proastă din ultimii ani de țară înecată în corupție, spălări de bani și impunitatea unor oficiali, dar pentru asta trebuie multă voință politică și justiție independentă. Aparent acestea lipsesc”, a declarat Munteanu pentru Mold-Street.com. 

”Nu m-am mira să existe reacții nervoase și la Chișinău, mai ales după ce investigațiile independente au scos la iveală tranzacții de zeci de miliarde prin băncile din RM, cu implicarea activă și criminală a unor grupuri de judecători, procurori și patronii lor politici, care justifică astfel, în mod paradoxal, plasarea Republicii Moldova alături de Rusia în aceiași lege”, a mai spus Munteanu.

Estonia pe urmele SUA

O lege similară a adoptat și Estonia, un act considerat curajos dacă ținem cont de faptul că țara baltică are un hotar comun cu Federația Rusă. ”Faptul că avem și prima lege europeană într-o țară care are hotar cu Rusia este un omagiu adecvat adus lui Serghei Magnițki, omorul căruia în Rusia a inspirat adoptarea legii respective”, a notat într-o declarație William Browder, șeful Campaniei ”Dreptate pentru Magnițki”. 

Proiecte de lege similare sunt în proces de examinare în Marea Britanie și Canada. Deocamdată nici un stat-membru a Zonei Schengen nu a urmat gestul, în pofida faptului că Parlamentul European a recomandat acest lucru printr-o rezoluție. 

Istoric

Serghei Magnițki a fost avocat și auditor rus care în anul 2008 a deconspirat scheme de delapidare a sute de milioane de ruble din bugetul public de către funcționari de la diferite structuri de stat, judecători și lideri interlopi. Poliția, în loc să investigheze frauda, l-a acuzat de evaziune fiscală și complotare împotriva statului în favoarea companiei americane de investiții Hermitage Capital Management, pe care o reprezenta ca victimă a schemelor de fraudare. El a murit în închisoare din cauza torturilor și bolilor un an mai târziu. 

Cazul a ajuns în atenția legislatorilor americani. În 2012 Congresul SUA a votat legea care oficial se numește ”Russia and Moldova Jackson-Vanik Repeal and Serghei Magnitsky Rule of Law Accountability Act” (Abrogarea Amendamentului Jackson-Vanik în cazul Rusiei și Moldovei și Legea cu privire la Responsabilitatea într-un Stat de Drept în cazul Serghei Magnițki). Sub incidența acestei legi au nimerit o serie de funcționari importanți și bancheri din Federația Rusă, cărora le-au fost impuse o serie de sancțiuni personale. 

Adoptarea acestei legislații a înfuriat Krelminul, care l-a condamnat pe Magnițki post-mortem, pentru evaziune fiscală, și a răcit relațiile între Moscova și Washington. 

sursa: Mold-Street